Drama copiilor vrânceni cu părinții plecați la muncă în străinătate, alinată cu ajutorul proiectelor cu bani europeni

245

Nu au cifra exactă a exodului, dar autoritățile din Vrancea încearcă să umple golul lăsat în inimile copiilor rămași în urma părinților plecați la muncă în străinătate prin realizarea de centre de asistență psiho-educațională. În 2014, Consiliul Județean Vrancea a implementat proiectul „CRESC în Vrancea”, cu bani europeni, în cadrul Programului „Sinergii pentru viitor – Copii în situații de risc”, lansat de Fondul Român de Dezvoltare Socială în calitate de Operator de Program al RO 10 „Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și promovarea incluziunii sociale”.

  • Programul a fost finanțat prin intermediul Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 și a fost denumit „CRESC în Vrancea! – Copiii remigrați în Vrancea – educați, sprijiniți, consiliați!”.
  • Prin proiectul autorităților județene, care nu au însă cifra reală a vrâncenilor plecați la muncă în străinătate, au fost realizate trei astfel de centre de asistență psiho-educațională în trei din orașele județului: Focșani, Adjud și Mărășești.
  • Contractul de finanțare încheiat între Consiliul Județean Vrancea și Fondul Român de Dezvoltare Socială a avut o valoare de 1.902.702 lei, din care 85% grant SEE și 15% contribuție publică. 

„Ulterior, a fost obținută finanțarea suplimentară PLUS, în urma căreia valoarea proiectului a fost majorată la 2.257.686.00 lei (din care 85% reprezintă grant SEE și 15% contribuție publică), iar perioada de implementare a fost prelungită până la data de 31 ianuarie 2017. După această dată, proiectul a intrat în perioada de sustenabilitate pentru o durată de cinci ani”, arată reprezentanții CJ Vrancea în prezentarea proiectului dedicat consilierii copiilor. 

Trei centre într-unul dintre județele cu cei mai mulți copii abandonați

Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Vrancea, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Elena Doamna” Focșani și Intercultural Iceland. Cele trei centre înființate pentru asistența psiho-educațională a elevilor remigrați sau aflați în abandon familial temporar au fost deschise după ce s-a analizat situația educațională din județ, constatându-se că elevii aflați în situațiile menționate sunt în număr ridicat în special în cele trei zone urbane de la Focșani, Adjud și Mărășești. 

Cifrele statistice referitoare la copiii rămași în țară, care au unul sau chiar ambii părinți plecați la muncă în străinătate, în special în țări ca Italia, Marea Britanie, Franța, Germania sau Spania, sunt unele menite să dea fiori reci autorităților. Acolo unde există.

Potrivit unor date oficiale puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică Vrancea, în urma Recensământului populației efectuat în anul 2011, în Vrancea figurau peste 20.000 de persoane aflate la muncă în străinătate. Cifra nu este una care să arate pe deplin declinul demografic al județului, mai ales că mulți vrânceni nu s-au declarat plecați în afară. Neoficial, se pare că numărul vrâncenilor care au plecat în străinătate ar fi astăzi dublu. 

Aproape 3.000 de copii din Vrancea sunt singuri după plecarea părinților

Aceste centre de consiliere pentru copiii „stranierilor”, fie că vorbim despre cei care au revenit în țară fără părinți ori despre copii abandonați/lăsați în grija rudelor, au în atenție o cifră record de preșcolari și școlari singuri. Și asta pentru că statul recunoaște că Vrancea este un județ vulnerabil din acest punct de vedere, fiind campion în regiunea de Sud-Est la numărul copiilor singuri. 

La sfârșitul lui 2017, autoritățile statului aveau în evidențe nu mai puțin de 2.648 de copii cu ambii părinți plecați în străinătate, micuți aflați în grija statului. Psihologii spun că plecarea părinților la muncă în străinătate are influențe negative semnificative pentru copii, în special pentru cei din ciclul primar și gimnazial.

Dificultățile cu care se confruntă elevii cu părinți plecați, pe care școlile vrâncene le raportează cu cea mai mare frecvență, sunt legate de scăderea randamentului școlar, urmate de dificultățile de relaționare și cele de comunicare, tulburări emoționale, comportamentale, adaptative, fiziologice, frecvență scăzută/absenteism. Aceasta este trista realitate în Vrancea, un județ în care părinții sunt forțați de sărăcie și lipsa perspectivelor să plece departe în încercarea de a avea un venit. Plecarea lor după bani, din păcate, dă naștere unor adevărate drame ale copiilor rămași în urmă. 

Copiii sună la Telefonul Copiilor să întrebe când vine mama acasă

Anual, aproape 1000 de apeluri la Telefonul Copilului 116111 vin de la copiii din Vrancea, potrivit unui raport anual făcut de Asociația Telefonul Copilului, iar cei mai mulți sunt în situații vulnerabile și de risc. Reprezentanții asociației care deține linia telefonică destinată comunicării problemelor copiilor spun că Vrancea este în topul județelor expuse, cum de altfel este întreaga regiune a Moldovei.

Cei mai mulți copii care sună au nevoie de consiliere psihologică ca urmare a abandonului.

Sunt foarte mulți copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate și care ne sună pentru că au nevoie să se descarce, să vorbească despre problemele emoționale cu care se confruntă. Ei nu cer intervenții, ci se confruntă cu niște probleme emoționale cu care părinții i-au lăsat, nefiind foarte deschiși și foarte onești față de ei. Acești copii nu mai pot face față dorului de părinți. Asta nu se tratează instituționalizat, ci doar cu consiliere psihologică de lungă durată. Ideal ar fi pentru acești copii ca părinții să se întoarcă acasă, arată un reprezentant al Asociației Telefonul Copilului. 

Linia telefonică dedicată problemelor copiilor se înroșește în special în preajma sărbătorilor, de Crăciun și Paști, când copiii sună să întrebe dacă părinții lor se întorc acasă. 

Situația acestor mii de copiii din Vrancea, dar și din restul țării, nu se va repara decât în momentul în care autoritățile locale și centrale vor înțelege că investițiile în locuri de muncă bine plătite pot aduce acasă deopotrivă părinții acestor micuți aflați în situații vulnerabile, dar și forța de muncă necesară României.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Vrancea24 în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata