Efectele „ordonanței lăcomiei”: Proiecte europene de 132 de milioane de lei sunt blocate la Oradea

1.714

Deja celebra „ordonanță a lăcomiei”, mai exact Ordonanța de Urgență 114/2018, adoptată de Guvern în decembrie 2018, a blocat sute de licitații pe proiecte europene în toată România. În Oradea, nouă proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 132 de milioane de lei, au fost retrase din procedura de licitație, de frica unor corecții financiare. 

Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 conține, printre altele, un articol care prevede transferarea verificării ex-ante a licitațiilor pentru proiectele europene de la ANAP la autoritățile de management din fiecare minister. O schimbare majoră, nepregătită însă de transferul de personal și know-how.

Până acum, noi trimiteam în serviciul electronic pe care-l gestiona Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice, ANAP, toate procedurile de licitații, și aveam un parcurs clar. Prin noua modificare, verificarea licitațiilor pentru proiectele europene nu se mai face prin ANAP, ci a fost trecută la autoritățile de management, deci practic la fiecare minister care gestionează aceste proiecte europene.”

Ilie Bolojan, primarul Municipiului Oradea

La începutul lunii ianuarie, am luat legătura cu Autoritățile de Management – AM, și ne-au comunicat că nu au oamenii pregătiți, nu au infrastructura pregătită, ceea ce înseamnă că nu se pot face verificările în perioada următoare. Înțeleg că în această perioadă ar urma să intre în ședință de Guvern normele de aplicare a acestei Ordonanțe dar, în cea mai bună situație, ar mai dura câteva săptămâni până ce am putea organiza licitațiile pe fonduri europene.
Suntem blocați și este întârziată prin această măsură tembelă, că nu pot să-i spun altfel, nepregătită – achiziția proiectelor pe fonduri europene”, conchide primarul, care subliniază că pregătirea oamenilor nu este simplă, mai ales că ei vor avea nevoie de acreditare de la Comisia Europeană pentru a face verificările.

Dacă inițial edilul a susținut că va risca corecții financiare mergând mai departe cu proiectele de anvergură, ulterior s-a răzgândit, declarând: „Vă dați seama ce ar însemna o corecție de 5% din valoarea unui proiect de 3 milioane de euro? Așteptăm până la jumătatea lunii februarie și, dacă nu se întâmplă nimic, vom face scandal”.

132 de milioane de lei trase pe dreapta

Conform reprezentanților Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, proiectele pe care municipalitatea este obligată să le „tragă pe dreapta” au o valoare totală estimată de 132 de milioane de lei, fără TVA. 

Cel mai mare proiect stopat temporar este cel de creștere a performanței energetice a Spitalului Județean și a Spitalului Municipal, cu o valoare de aproape 58 de milioane de lei. Proiectul presupune reabilitarea termică a anvelopelor clădirilor, reabilitarea sistemului de instalații de încălzire și ventilație, reabilitarea sistemului de instalații sanitare, reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică și iluminat, înlocuirea ascensorului utilizat pentru transportul hranei pacienților din spațiile de cazare, echiparea centralei termice cu echipamente specifice producerii apei calde, încălzirii, răcirii și ventilării.

Proiectul Spitalului Județean a fost oprit temporar

Un alt proiect, crucial pentru strategia de dezvoltare a Oradei, este terminalul intermodal de transport. Mai exact, dezvoltarea unui centru special pentru asigurarea transportului combinat rutier-feroviar al mărfurilor, cu facilități de manipulare și depozitare a mărfurilor și zone dedicate serviciilor. Proiectul mare are o valoare totală de 16 milioane de euro, dar prima etapă presupune realizarea unui pasaj subteran și a unui drum colector, un proiect de 22,5 milioane de euro, care a trecut de votul Consiliului Local Oradea. Este blocat acum la faza de licitație deschisă.

Al treilea proiect ca valoare, blocat și el în faza de licitație, este cel care privește creșterea eficienței energetice la Grădinița Nr 20 și la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Valoarea acestui proiect este de 15,2 milioane și se află în procedură de licitație deschisă.

Pe lângă acestea, lista mai include amenajarea a trei coridoare verzi, proiect cu o valoare de 10,4 milioane de lei, un proiect de reabilitare și echipare a infrastructurii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” (5 milioane de lei), pietonalizarea zonei Libertății (8 milioane de lei), creșterea eficienței energetice la Școala Dacia (6,9 milioane de lei), construirea unui Centru de zi pentru copiii proveniți din comunitățile marginalizate (4,3 milioane de lei) și un coridor de mobilitate urbană durabilă, în centrul orașului (2,3 milioane de lei).

De la București, de pe hârtie…

Articolul 72 din Ordonanța de Urgență nr. 114/2018 prevede la punctul (2) că „Controlul ex-ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei Ordonanțe de Urgență se desfășoară la solicitarea autorității contractante pe bază de liste de verificare și vizează verificarea conformității cu dispozițiile legale aplicabile din punctul de vedere al regularității și calității, cu excepția contractelor sau acordurilor cu finanțare europeană pentru care controlul ex ante se asigură de către autoritățile de management”.

Până acum, AM verificau conformitatea derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție, nu și documentația. Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) spune că, prin această modificare, se creează „premisele pentru diminuarea corecțiilor financiare”.

S-a optat pentru perfecționarea controlului după ce s-a constatat o insuficientă coordonare între controlul ex-ante și controlul ex-post, primul exercitat de ANAP, al doilea de Autoritățile de Management. (…) Modificările acestei OUG au survenit pentru a asigura o abordare unitară pe tot ciclul de viață al proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru a preveni eventuale corecții financiare aplicate beneficiarilor. Pe termen lung, această decizie nu va afecta funcționarea sistemului, dimpotrivă”, spuneau oficialii din Ministerul Fondurilor Europene.

Cei care susțineau acestă măsură explicau că ANAP întârzia foarte mult cu eliberarea avizului conform și că astfel se va scurta perioada de derulare a unei licitații, lucru confirmat și de primarul orădean Ilie Bolojan care spune însă că era mai bună o așteptare de una-două săptămâni decât un blocaj total, cum se întâmplă în prezent. 

MFE mai spune că măsura va duce la reducerea birocrației prin eliminarea unei verigi de control, corelarea între controlul ex-ante și ex-post și reducerea duratei și complexității controlului ex-post.

În ceea ce-l privește pe beneficiar, MFE vede și aici numai avantaje: este familiarizat cu modul de lucru al AM, este sprijinit ex-ante de AM în inițierea achiziției, are asigurată o corelare mai bună a proiectului cu achiziția, se reduce durata și complexitatea controlului ex-post și apar premise pentru diminuarea corecțiilor financiare aplicate.

Toate acestea dau însă bine doar pe hârtie. În realitate, ordonanța lăcomiei lasă România, pentru cel puțin câteva săptămâni, fără proiecte europene. Exact ce mai lipsea, la un grad de absorbție a fondurilor europene de doar 26% în 2018.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata