Banii europeni vin în viteze diferite în Transilvania de Nord: Doar 29 lei pe cap de locuitor atrași de primăria Satu Mare

Detașat, Oradea s-a distins drept campioana finanțărilor europene în regiunea Nord-Vest, dar și Cluj-Napoca se laudă cu rezultate onorabile. La polul opus, Primăria Satu Mare a semnat un singur contract prin Programul Operațional Regional până la finalul anului 2018. Transilvania Reporter realizează o analiză pe marginea contractelor semnate în cadrul Programului Operațional Regional (Regio) 2014-2020.

Pe acest program, așadar, Oradea a semnat contracte de finanțare europeană în valoare de 582,9 milioane de lei (cofinanțare europeană pentru proiecte totale de 690,7 milioane de lei), Cluj-Napoca – 419,9 milioane de lei (total proiecte: 502,1 milioane), Baia Mare – 72,2 milioane de lei (total proiecte: 81,5 milioane), Bistrița – 57,9 milioane de lei (total proiecte: 79,9 milioane), Zalău – 37,5 milioane de lei (total proiecte: 48,7 milioane), în vreme ce municipiul Satu Mare figurează cu un singur contract semnat, cu finanțare europeană de 2,9 milioane de lei, și valoare totală de 3 milioane de euro.

Raportat la numărul de locuitori de la recensământul din 2011, se observă patru viteze diferite de atragere a fondurilor europene la nivel regional. Astfel, la Oradea, municipalitatea a semnat până acum contracte de finanțare în valoare de 2.968 de lei pentru fiecare locuitor, mai mult decât dublu față de locul 2, Cluj-Napoca, cu o sumă per capita de 1.293 de lei. Orașele Bistrița – 772 de lei, Zalău – 668 de lei și Baia Mare – 583,5 lei, formează eșalonul al treilea, cu valori oarecum apropiate, în vreme ce primăria din Satu Mare a atras doar 29 lei pe cap de locuitor. Altfel spus, dacă pentru fiecare locuitor din Oradea s-a contractat mai mult decât echivalentul unui salariul mediu net pe economie, iar la Cluj-Napoca, echivalentul unuia minim, la Satu Mare, suma contractată este de 100 de ori mai mică decât la Oradea și cam de 50 de ori mai mică decât la Cluj.

Explicații: viziune și resurse umane

Explicația ritmurilor diferite de atragere a fondurilor europene este relativ simplă, fiind o chestiune de viziune și resurse umane, este de părere expertul în politici publice Grațian Mihăilescu, fondator al think-tankului UrbanizeHub.

„Ideea e simplă: este nevoie de resurse umane care să scrie proiecte și de o viziune de dezvoltare prin care să se stabilească prioritățile. Cea mai importantă e viziunea, și aceasta nu poate veni fără resurse umane. Faci o cartografiere a nevoilor, apoi a soluțiilor de finanțare. La final, împerechezi nevoia cu soluția de finanțare. Asta înseamnă de fapt management, și primarul de la Oradea, Ilie Bolojan, vede administrația ca pe managementul unei firme, lucru pe care l-a spus în mod repetat.”

Grațian Mihăilescu

Directorul Agenției de Dezvoltare Nord-Vest, Marcel Boloș, s-a abținut să facă orice fel de comentarii pe marginea performanțelor celor șase reședințe, menționând că instituția pe care o conduce este echidistantă și informează în aceeași măsură pe toată lumea cu privire la oportunitățile de finanțare.

„Diferențele care apar între valorile contractelor semnate de către diverși beneficiari sunt rezultatul direct al strategiei distincte a fiecăruia, iar agenția nu comentează aceste aspecte”, spune Boloș într-un răspuns transmis Transilvania Reporter.

Kereskenyi Gabor, primarul de Satu Mare, oraș care se distanțează în statistici prin contra-performanțe, a declarat la începutul acestei luni că primăria municipiului  „a obținut”, în 2018, proiecte europene în valoare de 27 de milioane de euro. „Sunt deja depuse proiectele. Unele sunt în faza de verificare, altele deja au trecut prin această fază”, a precizat primarul de Satu Mare, citat de Agerpres, în decembrie 2018. Deocamdată, singurul aprobat spre finanțare este cel privind amenajarea unei piste pentru biciclete în zona de nord a municipiului. 

În ceea ce privește Cluj-Napoca, cea mai mare parte din finanțarea contractată, 375,45 milioane de lei, merge pe înnoirea flotei de mijloace de transport în comun, prin mai multe achiziții de tramvaie, troleibuze și autobuze electrice. Celelalte proiecte sunt de mai mică anvergură – finalizarea lucrărilor de amenajare a Pieței Unirii, revitalizarea Turnului Pompierilor și reabilitarea termică a Spitalului Municipal „Clujana”.

Cum vin banii

Reședințele de județ beneficiază de cea mai consistentă axă de finanțare din Programul Operațional Regional, Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Banii prin această axă au fost alocați de la nivel național, în funcție de populația fiecărei reședințe. Astfel, orașele nu au concurență pentru aceste finanțări, ci trebuie doar să scrie proiecte pentru a lua banii. Sunt vizate prin această schemă de finanțare patru domenii: mobilitatea urbană, reabilitarea spațiilor degradate pentru a crește suprafața de spațiu verde, finanțarea incluziunii sociale în zonele marginalizate și reabilitarea infrastructurii educaționale.

Prin această axă, Cluj-Napoca are o alocare de 45,1 milioane de euro, Oradea, 36,1 milioane de euro, Baia Mare, 29,1 milioane, Satu Mare, 26,8 milioane, Bistrița, 23,8 milioane, și Zalău, 21,7 milioane de euro.

Pe lângă această axă, administrațiile reședințelor de județ pot aplica și pe alte axe, unde principiul de finanțare este „primul venit, primul servit”, cum sunt schemele de finanțare pentru revitalizarea patrimoniului cultural sau reabilitarea termică a clădirilor.E

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.