Barajul distrus în Ucraina a schimbat Marea Neagră. Explozia barajului Kakhovka, din sudul țării, din 6 iunie, a declanșat o inundație devastatoare, provocând distrugeri pe scară largă și având implicații ecologice grave, nu doar pentru această țară, ci și pentru întreaga regiune a Mării Negre.
Din cauza distrugerii centralei hidroelectrice Kakhovskaia, 18 kilometri cubi de apă au inundat localitățile din jur. Apele au transportat tone de gunoaie, substanțe toxice, fragmente de case, mine și cadavre de animale moarte în Marea Neagră.
„Înainte, aveam o altă problemă – marea se umplea de alge în mod constant din cauza faptului că aceste îngrășăminte ajungeau în mare apă cu râurile. Iar acum, o cantitate mare [de îngrășăminte], care a fost acumulată în rezervorul Kakhovka, a ieșit odată în mare.
Nu a dispărut, nu va dispărea pentru mult timp și vom vedea consecințele termen îndelungant”, a declarat Yuriy Kvach, cercetător principal la Institutul de Biologie Marină al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, pentru publicația Novosti Donbasa.
Barajul distrus în Ucraina a schimbat Marea Neagră: desalinizarea, alge, biogeni
Este interzis să înoți și să pescuiești pe coasta ucraineană a Mării Negre. Aproape fiecare panou publicitar de pe străzile din Odesa avertizează în acest sens. Dar oamenii continuă să vină la mare: unii pentru o plimbare, iar alții încă mai fac baie.
„Eu înot doar în acele zile în care apa este perfect limpede… Din punct de vedere vizual. Sâmbăta trecută a fost minunat de limpede, înotau peștișori, meduze tinere. În general, superbă”, spune Anna, rezidentă din Odessa.
Distrugerea centralei hidroelectrice Kakhovskaia și a barajului aferent a adus în Marea Neagră desalinizare, modificări ale biodiversității, explozia algelor și deșeuri. Și, deși resturile mari au fost deja îndepărtate, cea mai problematică consecință, spun oamenii de știință, este creșterea cantității de alge.
Acest proces a fost declanșat de nutrienții organici – biogeni sau, în limbaj simplu, îngrășăminte, care au fost aduși de apele barajului Kakhovka.
Secțiunea Mării Negre de la Capul Adzhiyask până la Capul Odesa Nord a avut cel mai mult de suferit. Acolo oamenii de știință au înregistrat cea mai mare cantitate de resturi și cea mai semnificativă desalinizare.
Cercetătorii vorbesc despre moartea ouălor și a alevinilor (puii de pește), precum și a acelor specii mici care nu pot scăpa în adâncuri, scrie Novosti Donbasa.
„Apa desalinizată a venit într-un moment în care era perioada de reproducere. Iar dacă peștii pot înota departe de mal, alevinii și ouăle nu vor scăpa. A avut loc o dispariție a alevinilor și a ouălor. Peștii se vor întoarce apoi din nou, se vor înmulți din nou. Dar a avut loc o schimbare în structura ecosistemului”, spune biologul marin Yuri Kvach.
Midiile nu au supraviețuit
Conform previziunilor oamenilor de știință, midiile ar fi trebuit să supraviețuiască, deoarece pot trăi în condiții lipsite de oxigen pentru o perioadă de timp. Cercetătorii sperau că acestea au simțit când vine apa poluată și s-au protejat.
„Această apă, cu niveluri de salinitate de 3-4 ppm, a fost letală pentru ele. Am sperat că se vor închide și vor supraviețui de data aceasta, dar nu a fost așa.
Am observat într-o săptămână moartea în masă a midiilor pe bancurile de pe coastă…
Acum observăm că midiile se refac puțin, apar deja puțin, dar e prematur”, spune cercetătorul.
Moartea midiilor a fost observată și de ecoactivistul din Odesa Vladislav Balinsky, reprezentantul organizației publice „Frunza Verde”. Potrivit acestuia, colonia de pe dig a avut cel mai mult de suferit, aproximativ 50% dintre midii murind în apropierea țărmului.
„Astăzi trebuie să aflăm câte midii și câte colonii de midii am pierdut. Pentru că putem vedea ce se află în largul coastei în zona de o sută de metri, dar nu știm ce se află mai departe. Eu chiar m-am scufundat mai departe și am văzut că undeva la aproximativ douăzeci la sută au murit la o adâncime de până la cinci metri, iar în Golful Odessa adâncimea este undeva până la paisprezece metri. Și încă trebuie să aflăm ce se întâmplă în alte zone”, notează ecologistul.
Citește și: Ce înseamnă pentru România intrarea în OECD. Și când se va întâmpla
Aproape fără pește și fără turiști
Varietatea din ce în ce mai redusă a peștelui este deja vizibilă pe rafturile din magazinele pescărești. Cel puțin pentru că pescuitul în mare este interzis. Nu există, bineînțeles, obișnuitele midii din Marea Neagră, creveți, plătică, tulka.
Tatiana Stopchenko, administratorul halei de pește din piața Privoz, spune că acum pe piață se găsește doar pește congelat, străin. Și sunt încă puțini cumpărători.
„Cu peștele congelat avem o situație bună, nu este periculos. Oamenii îl iau, dar mulți se tem – întreabă de unde provine acest pește. Deși este congelat și este din Oceanul Atlantic, din Oceanul Pacific. Iar cu peștele proaspăt situația este mai proastă. Comercianții nu mai aduc pește local, pentru că oamenilor le este frică să îl cumpere”, a explicat femeia.
Vânzătorii confirmă – oamenii se tem să mai cumpere pește, chiar dacă nu este din marea neagră.
Vasilu avea ton și creveți pe tejghea. Acum are doar păstrăv, somon, biban de mare, dorada, fripturi. Totul din Norvegia.
„Marea Neagră este mică. Toată lumea se teme”, spune Ivanna, vânzătoare la piața Privoz.
Industria hotelieră din Odessa avea planuri mari pentru acest sezon turistic. Dar interdicția de a face baie în mare și bombardamentele mai frecvente asupra orașului au schimbat situația. Potrivit lui Tetiana Zagnitna, managerul Ribas Duke Boutique Hotel, în luna mai au fost mai mulți oaspeți, așa că toată lumea se aștepta la un sezon bun.
Barajul distrus în Ucraina a schimbat Marea Neagră. Oamenii nu mai pot face nimic
Este aproape imposibil pentru o ființă umană să influențeze procesele care au fost declanșate de distrugerea centralei energetice Kakhovskaya. Coasta are nevoie de vânturi puternice de nord și nord-vest, care să „agite” apa și să alunge gunoaiele.
Singurul lucru pe care oamenii îl pot schimba este să curețe plajele și să prindă gunoaiele din apă, dacă este posibil.
„Poți să te uiți pe țărm și încă mai sunt rămășițe de stuf, încă mai zac pe acolo. Totul trebuie curățat, pentru că va fi o furtună și [gunoiul] va fi dus înapoi în mare, se va descompune și biogenii vor intra în ecosistem. Așadar, dacă vrem să ajutăm la curățarea mării noastre, la curățarea ecosistemului, trebuie să îndepărtăm aceste gunoaie în primul rând”, Vladislav Balinsky pentru Novosti Donbasa.
Acum, oamenii de știință pot înregistra efectele pe termen scurt – moartea faunei, zone de îngheț, alge. Efectele pe termen lung pot fi observate în decurs de 5 până la 10 ani.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Citește și: Barajul distrus în Ucraina a schimbat Marea Neagră. Efecte ecologice importante […]