Barometrul de Consum Cultural pe anul 2023. Creștere semnificativă a frecvenței vizitării obiectivelor cu relevanță culturală

Data:

spot_img

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, profesioniști din domeniul culturii, precum și personalități din lumea academică.

Barometrul de Consum Cultural 2023 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural și prezintă, pentru prima dată, clasificarea consumatorilor de cultură din România, care include și analiza motivațiilor acestora. 

„Felicit echipa Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală pentru efortul dedicat acestui studiu, care ne oferă o imagine documentată asupra consumului cultural. Ca ministru al Culturii, de la bun început am insistat pe necesitatea unor instrumente științifice precise, pentru a structura prioritățile mandatului meu. Acest barometru este unul dintre cele mai utile instrumente pentru decizii informate, atât pentru profesioniști, cât și pentru autorități.

În ceea ce privește evoluțiile culturale din 2023, această ediție a Barometrului subliniază evoluții semnificative în consumul cultural, în contextul unei societăți aflate într-o continuă schimbare.

Cifrele confirmă direcția corectă a acțiunilor noastre la Ministerul Culturii, investiții în patrimoniu și cinematografie. Am achiziționat cărți, am sprijinit festivalurile de poezie și literatură și am pus accent pe educația culturală. Trebuie ca procentele să crească în Barometrul din anul 2024!”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.

Citește și: Istoricul Grant Harward, despre implicarea României în Holocaust – „Ideologia a legitimat atrocităţile / Trebuie să înțelegem şi ce a fost rău în istoria noastră”

Directorul general al INCFC, Carmen Croitoru, a subliniat că indicatorul de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat.

„Consumul de cultură ne arată cât răspunde cetățeanul la grija statului.

Dreptul la cultură este un drept al fiecărui cetățean și obligația Ministerului și autorităților locale este să protejeze acest drept față de care are responsabilități. Participarea în spațiul public la consum este egală cu participarea democratică.

Sunt dovezi care arată că indicatorul acela de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat. Vom face în continuare din Barometrul de Consum Cultural o aplicație interesantă în care vom da nu doar date exacte, ci și explicații și analize, identificând inclusiv motivații și trenduri.”, a susținut conf. univ. dr. Carmen Croitoru, coordonator și co-autor al studiului.

La nivelul consumului cultural public, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat: 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022. În același timp, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei.

Procentul respondenților care în 2023 au mers cel puțin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care au participat cel puțin o dată pe an la un târg de carte (16%). Concomitent însă, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023.

Citește și: Procurorii din CSM au respins cercetarea disciplinară a lui Cristi Ardelean

Dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare INCFC, spune despre rezultatele Barometrului de Consum Cultural pe anul 2023 că reprezintă „un cumul de factori: în multe situații este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localități. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sunt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situații. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educației culturale şi a conștientizării importanței culturii.”

În ceea ce privește consumul de cinema în spațiul public, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei, iar 15% au vizionat un film la cinematograf măcar o dată în ultimele 6 luni. Doar 10% pot fi considerați consumatori fideli de filme la cinematograf. Aproximativ 14% dintre respondenți au vizionat un film la un festival cel puțin o dată în ultimele 12 luni.

În spațiul privat, acasă, 53% dintre respondenți accesează platforme de streaming pentru a viziona filme. Sub 50% din gospodăriile de la nivel național sunt abonate la platforme de streaming. Este de remarcat faptul că, deși unul dintre factorii importanți în luarea deciziei de abonare este prețul abonamentului (34%), nu acesta este însă și cel neapărat decisiv, ci, în primul rând, UI (user interface – interfața de utilizare) și/sau experiența UX (user experience – ușurința de navigare) – 41% și, (doar în această ordine), conținutul pus la dispoziție (catalogul de titluri) – 36%.

Citește și: „Spionul” prezidențiabil și tăcerea SRI

„Capitolul despre cinema este doar un început, pentru că noi avem la dispoziție în general date cantitative, dar nu avem suficiente repere ca să putem analiza comparativ. Am realizat un profil cantitativ al consumatorului de cinema. Regăsim în Barometru inclusiv date privind consumul de filme acasă. Streaming-ul începe undeva la mijlocul anilor ‘70, este o combinație de video cu muzică. În 2005, avem prima platformă de video-streaming, YouTube și care rămâne predominantă până astăzi.

Oamenii nu prea mai merg la cinema în spații publice. Românii accesează platforme de streaming și sunt abonați chiar și la 2-3 platforme, deci consumul este de conținut video narativ. Sunt consumatori preponderenți în mediul digital.

Dintr-o anumită perspectivă, putem spune că publicul s-a mutat pe canapea.”, a precizat prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast și co-autor al studiului.

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

Barometrul de Consum Cultural 2023 este disponibil în format digital AICI.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Prima ediție a festivalului Mini TIFF. Premiere de filme și ateliere pentru copii și adolescenți

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță prima ediție...

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...