Primăria Municipiului Bistrița a anunțat la începutul anului 2021 un audit intern privind resursa umană din instituție, un demers criticat de unii și apreciat de alții, care însă a sfârșit lamentabil cu renunțarea la contractul cu firma de audit S.C. PRIM AUDIT S.R.L., o firmă cu un angajat, pe motiv că administratorul ei era implicat într-un dosar penal. Cu acest demers s-a pus punct procesului de evaluare a activității și resursei umane din instituție și nu am mai auzit nimic legat de situația dată. Până la urmă se pare că administrația actuală e mulțumită de funcționarii moșteniți și singurul demers de detașare sau transfer al unor funcționari a fost cel motivat de implicarea penală din dosarul privind urbanismul.
Este Bistrița așa de bine administrată de șefii din vechea administrație? Chiar crede cineva că aceștia sunt mai performanți acum? Eu sincer nu cred, nici nu am așteptări prea mari de la aceiași șefi care conduc de ani de zile, ca pe o moșie, direcțiile municipalității. Am văzut de ce sunt în stare, au dat proba competenței lor în atâția ani de management neperformant, însă baronii locali sunt tot acolo, pe funcții la primărie, servind aceleași interese sau poate mai multe, că acum au și clientela liberală de deservit.
Există soluții? Da, există chiar obligații legale privind identificarea funcțiilor sensibile și rotația cadrelor, există standarde și metodologii, doar că nu se aplică la Bistrița.
În România există implementat la nivelul instituțiilor publice Sistemul de Control Intern Managerial (managementul riscurilor, pe scurt). Standardul Funcții sensibile este o componentă a Sistemului Managerial de Control Intern obligatoriu pentru instituții publice. Deși acesta este împrumutat din mediul privat și prezintă o serie întreagă de instrumente utile menite să profesionalizeze managementul aplicat în instituțiile publice, constatăm că acesta nu se aplică, sau se aplică parțial și inadecvat.
Dacă la Primăria Municipiului Bistrița erau identificate corect funcțiile sensibile și era respectat planul de rotire a cadrelor la maxim cinci ani, poate nu aveam situația penibilă cu arestări, percheziții și control judiciar. Dar, în situația în care acest standard este în continuare ignorat, este foarte posibil să vedem și alte acțiuni ale procurorilor prin birourile primăriei.
Am semnalat public faptul că la primărie funcțiile de conducere sunt ocupate de foarte mult timp de aceiași oameni. Practic nu persoanele sunt o problemă neapărat, ci sistemul care s-a format în jurul lor, un sistem care în timp uzează orice persoană, oricât de atentă la integritate ar fi. Acest sistem de pile și relații îi reduce capacitatea de a aborda obiectiv situațiile cu care se confruntă (protejarea prietenilor și apropiaților) și poate conduce la ignorarea unor situații generatoare de risc.
Având în vedere această situație am formulat o solicitare de informații publice privind: Cine răspunde de implementarea managementului de risc în PMB? Cine este responsabilul de etică? Care sunt funcțiile sensibile identificate la nivelul PMB? Pentru care dintre funcțiile sensibile a fost elaborat Planul de rotire a cadrelor la 5 ani? Cum s-au îndeplinit măsurile din planul de rotire a cadrelor?
Precizez că managementul de risc a fost preluat și adaptat instituțiilor publice, aplicarea lui fiind obligatorie, controlul modului de aplicare a managementului de risc este realizat de inspectorii Curții de conturi (managementul de risc se aplică cu succes în mai multe state UE).
Citește integral în Năsăudeanul.
