„Bătaia de la Ruginoasa”, un obicei unic în România | Ziarul de Iași

„Bătaia de la Ruginoasa”, un obicei unic în România. Pe vremuri, pe 31 decembrie, comuna Ruginoasa din județul Iași devenea scena confruntării dintre „deleni” și „văleni”, două grupuri de tineri mascați.

Cunoscută popular drept „bătaia de la Ruginoasa”, această tradiție străveche atrage curioși, pasionați de folclor și cercetători, dar este adesea privită cu scepticism din cauza violenței care a marcat-o în ultimele decenii. În acest an, ca în anii precedenți, bătaia nu va avea loc, iar la vechiul loc de întâlnire al mascaților vor fi prezenți jandarmi și polițiști.

„Conform legii, măsurile sunt luate. Vor veni jandarmii și poliția, dar bătaia nu va mai avea loc. Lumea a evoluat, nu mai sunt bătăile care au fost cândva. Am avut o ședință cu jandarmii, cu poliția și s-a transmis ce e legal și ce nu e legal. E posibil ca mascații să se adune, că așa e tradiția aici, la noi, dar vor ieși fără bâte și biciuri”, a declarat Ionuț Pristăviță, primarul din Ruginoasa.

„Bătaia de la Ruginoasa” avea un rol inițiatic

Ritualurile care marchează trecerea dintre ani sunt prezente în multe sate din Moldova, dar puține au un impact cultural și social atât de puternic precum jocurile cu măști și confruntările dintre cetele de flăcăi. Ovidiu Focșa, muzeograf-etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași, a explicat pentru „Ziarul de Iași” faptul că obiceiul mascaților este mult mai mult decât o simplă bătaie organizată.

Citește și: Balerina Francesca Velicu, în rolul Clarei din premiera mondială a „Spărgătorului de nuci”, de la ENB

„Putem recepta spectaculoasele jocuri rituale ale localnicilor din satul Dumbrăvița – comuna Ruginoasa (delenii cu vălenii), la care în ultimele decenii au început a participa și tineri din satul reședință al comunei. Din păcate pusă în umbră de mediatizarea cel puțin îndoielnică a mass – mediei, în care este căutat mai ales senzaționalul, celebra confruntare cu bâte a mascaților de la Ruginoasa este, în fapt, o luptă rituală a cetelor de flăcăi, adusă în fața audienței propriului public, pe medeanul satului, transformat preț de câteva clipe, în scena improvizată a comunității.

Îndeplinindu-și rostul lor inițiatic, de confirmare a puterii și de restabilire a echilibrului în microuniversul propriu, ceata regla tensiunile acumulate peste an, având în principal un pronunțat caracter social”, a declarat muzeograful Ovidiu Focșa.

Continuarea în Ziarul de Iași

Citește și: Știință, nu pseudoștiință. Sofia, la 102 ani, ia lecții de astronomie de la o profesoară din Elveția. Vrea să afle de unde vine încălzirea globală și dacă stelele dispar

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: ziaruldeiasi.ro)