Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia organizează miercuri, 17 noiembrie, Ziua Porților Deschise, cu ocazia împlinirii a 223 de ani de la moartea episcopului Ignatius de Batthyán, fondatorul instituției.
Biblioteca va putea fi vizitată, fără nicio aprobare prealabilă, între orele 10:00 – 17:00. Vizitatorii sunt rugați să aibă cartea de identitate la ei și dovada faptului că au fost vaccinați. Grupurile de vizitatori nu pot fi mai mari de zece persoane. Ghidajul cu publicul va începe la ora 11:00.
Acest eveniment este unic, după această dată Biblioteca Batthyaneum fiind deschisă doar cercetătorilor.
Vizitatorii vor descoperi piese muzeale și documente rare din istoria Observatorului astronomic, prin intermediul unei expoziții tematice legată de preocupările episcopului Ignatius de Batthyán pentru astronomie.
Potrivit site-ului Bibliotecii Naționale a României, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Ignatius de Batthyán (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.
Institutul a fost amenajat în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia. Edificiul, construit în stil baroc între 1719-1738, a suferit modificări în cursul secolului al XVIII-lea impuse de destinaţiile succesive ale acestuia: biserică cu două turle (1719-1784), depozit apoi spital al armatei (1786-1792) şi observator astronomic şi bibliotecă (1792-1798).
Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Ignatius de Batthyán, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante sunt biblioteca arhiepiscopului Vienei, Cristoforo Migazzi, şi cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.
Donaţiile au constituit forma principală de îmbogăţire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea. Observatorul astronomic a funcţionat numai până la Revoluţia din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinaţie cu care a mai funcţionat vreme de un secol. Biblioteca a funcţionat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia până în 1953. În 1962, a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.
În 1912, s-au pus aici bazele unui valoros muzeu de arheologie şi de artă sacră, care şi-a îmbogăţit colecţiile în perioada interbelică, perioadă din care datează şi denumirea de Batthyaneum. Valoarea Bibliotecii este dată şi de cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăştur şi a Capitlului de la Alba Iulia.
Citiți și
Cluj-Napoca, desemnat UNESCO City of Film alături de Cannes și Gdynia (Polonia)
