Circa 1,5 milioane de euro a trimis Comisia Europeană la Constanța și la Balcic pentru a încuraja transportul ecologic în cele două orașe costiere. Cu acești bani, autoritățile locale române și bulgare ar fi trebuit să creeze un sistem de bike-sharing cu 490 de biciclete, oferind turiștilor și localnicilor o variantă comodă și prietenoasă cu mediul pentru a străbate cele două orașe turistice.
Banii au venit de la Bruxelles la începutul anului 2013. La Balcic, turiștii au început să exploreze stațiunea pe două roți de la finalul lui 2014. La Constanța, după mai bine de cinci ani, proiectul este și acum nefuncțional. Bicicletele și stațiile de închiriere au fost achiziționate, însă nu pot fi folosite, pe motiv că nu există un contract pentru mentenanța sistemului.
Municipiul Constanța a fost beneficiarul, alături de orașul Balcic, al proiectului “Black Sea Bike – Diversification Of The Tourism Services in Constanta – Balchik Cross Border Region By Bike – Bsb”, finanțat prin Programul Operațional pentru Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013. Obiectivul investiției, care ar fi urmat s fie implementată în 18 luni (cel târziu noiembrie 2014), a fost să ofere o alternativă ecologică și sigură de transport turiștilor, o variantă de a petrece timpul liber, punând la dispoziție stații dotate cu 390 de biciclete în Constanța și 100 de biciclete în Balcic.
În micul oraș bulgăresc Balcic (cu aproximativ 15.000 de locuitori), vizitat anual de sute de mii de români în special pentru cea mai cunoscută reședință a Reginei Maria, Castelul de la Balcic, proiectul a fost finalizat la timp. Bicicletele au fost așezate în rastelurile stațiilor de pe dealurile boeme ale Balcicului, dar şi pe faleza care te duce până la Albena, iar turiștii au început să se bucure de investiția realizată cu bani europeni exact la termenul prevăzut în proiect.
Constănțenii și turiștii veniți pe litoralul românesc nu au fost însă așa de norocoși. Asta pentru că administrația constănțeană s-a blocat de mai bine de cinci ani în proceduri birocratice greoaie și nu a fost capabilă să finalizeze achizițiile pentru toate componentele sistemului de bike-sharing.
În principiu, lucrurile păreau simple în primăvara anului 2013, atunci când primăria Constanța a semnat contractul de finanțare pentru biciclete, în valoare de 1.498.533 euro (din care 1.271.055 euro reprezintă contribuția financiară a Uniunii Europene, 194.809 euro bani de la bugetul de stat și 32.668 euro cofinanțarea primăriei Constanța). Însă, odată cu urcarea în SEAP a anunțurilor pentru contractarea lucrărilor, treburile s-au complicat.
„Sistemul nu a putut să funcționeze până acum pentru că nu există firma care să se ocupe de tot ce înseamnă serviciu de mentenanță. Serviciul de mentenanță înseamnă asigurarea funcționalității, call-center, relocarea bicicletelor, servicii de reparații. S-au făcut licitații, doar că la ultima, din 15.09.2017, s-a prezentat un singur reprezentant care a avut dosarul greșit. Întregul sistem este în perfectă stare de funcționare, iar procedura pentru încheierea licitației va fi demarată”, a declarat Diana Sobaru, purtătorul de cuvânt al primăriei municipiului Constanța.
Încă de la început, proiectul a fost catalogat ca o investiție inutilă, menită să cheltuiască banii europeni. Multe voci din societatea constănțeană au acuzat primăria că investește timp și bani într-un proiect de achiziționare de biciclete, deși Constanța nu avea la vremea respectivă nici măcar un metru de pistă de biciclete.
Traseul licitațiilor
Contractul de finanțare a proiectului a fost semnat de Primăria Constanța în aprilie 2013, iar prima licitație pentru achiziționarea celor 24 de stații (12 de 40 biciclete, 12 de 20 de biciclete), 390 de biciclete și cinci calculatoare a fost demarată în decembrie 2013. A fost anulată cinci luni mai târziu, pentru că au fost depuse doar oferte inacceptabile sau neconforme.
Așa a trecut primul an de implementare a proiectului, în condițiile în care termenul de finalizare era de 18 luni.
Abia în iunie 2014 a fost organizată a doua licitație pentru achiziția stațiilor și a bicicletelor care, de data aceasta, a fost un succes. În decembrie 2014, la o lună după ce proiectul trebuia finalizat, contractul a fost atribuit singurului ofertant – SC CS VISION SRL din Brașov.
Cele 24 de stații de biciclete au fost montate în Constanța și în stațiunea Mamaia, cele 390 biciclete au fost livrate și depozitate de administrația locală.
Urma însă achiziționarea serviciului de mentenanță, care nu a fost finalizat nici până astăzi. După mai multe runde în care licitațiile din SEAP au fost anulate din cauza ofertelor neconforme, ultimul anunț are termen de finalizare 7 noiembrie 2018.
Între timp, mai multe stații de biciclete au fost vandalizate sau distruse, iar primăria a fost nevoită să investească alte sume din bugetul propriu pentru refacerea lor.
Aceeași coastă a Mării Negre, două modele diferite de administrație
La 100 de kilometri distanță de Constanța, pe aceeași coastă estică a Mării Negre, bulgarii au reușit să implementeze proiectul Black Sea Bike fără probleme. Astăzi, dacă mergi la Balcic și te oprești în capul falezei care duce până la Albena, doar cu buletinul, poți ridica un card de la punctul de informare pe care îl folosești pentru a-ți alege din rastel bicicleta pe care ți-o dorești, iar cu ea poți admira pitorescul oraș preferat de marii pictori români interbelici.
La Constanța, la final de 2018, niciun localnic sau turist nu îți poate povesti experiența unei plimbări cu bicicletele achiziționate de primărie cu bani europeni, în ciclul financiar 2007-2013.
Însă, ca un aspect tragi-comic, dacă deschizi site-ul primăriei Constanța, poți găsi Black Sea Bike la categoria proiecte finalizate și poți da click pe site-ul dedicat proiectului european – www.blackseabike.ro. În zadar. Nu te va duce nicăieri – este suspendat.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
