Bihorul reciclează 30% din gunoi. Cum au fost convinși locuitorii să nu mai arunce deșeurile pe câmp sau să le ardă

„Nu-mi pare greu să colectez selectiv, de ce să fie? E mai bine așa, nu mai arunci gunoaiele pe Criș, și-așa sunt acolo destule”, a declarat un pensionar din Șuncuiuș, Gyongy Francisc, la un an de la momentul în care autoritățile din Bihor au implement și în mediul rural un sistem menit să crească gradul de reciclare a deșeurilor.

„Eu cred că era mai bine înainte, cu un singur tomberon, nu prea am timp să selectez. Dacă tot plătim contractul ăsta, ar fi de preferat să fie și cum vrem noi”, a spus Ioana Rus (foto), din aceeași comună bihoreană.

„La mine în familie se strânge totul separat. Ideea e bună, dar din păcate mulți n-o respectă. Deși este indicat pe pubele, am văzut că mulți bagă sticle la plastic sau invers”, a explicat Alexandru Covaci, din Vadu Crișului.

Schimbare radicală

Cea dintâi reușită a Sistemului de Management Integrat a Deșeurilor (SMID) a fost că a dus „gunoierele” în toate orașele și satele din Bihor. Județul a fost împărțit în 7 loturi, fiecare cu un operator de salubritate desemnat prin licitații, așa că cetățenii nu mai au nicio scuză să arunce gunoaiele pe câmpuri.

Când a aderat la Uniunea Europeană, România a promis că fiecare cetățean va colecta selectiv deșeurile, astfel încât o parte cât mai mare din acestea să fie reciclate.

Bihorul este unul dintre puținele județe din țară cu un SMID funcțional, ba care chiar dă roade: în numai un an de la implementare, rata de reciclare în județ a ajuns la 30%. Mare pentru România, dar totuși mică pentru Europa, așa că autoritățile județene pregătesc reguli și mai stricte.

Din 2007, SMID a adus în Bihor fonduri nerambursabile în valoare de 155 milioane lei. Banii s-au cheltuit pentru închiderea vechilor gropi de gunoaie, construirea unor stații de sortare și de transfer a deșeurilor, achiziția de echipamente și containere și amenajarea unei stații de tratare mecano-biologică, unde deșeurile reziduale să fie la rândul lor sortate și „curățate”, înainte de a fi depozitate.

Citește și: Cum va arăta viitorul cu AUR. Câteva scenarii posibile

Spre deosebire de alte județe, Bihorul n-a avut nevoie și de un depozit ecologic de deșeuri, deoarece la marginea Oradei funcționează unul încă din 2004.

Ce a însemnat SMID, concret, pentru bihoreni? O schimbare radicală a felului în care privesc deșeurile.

Dacă în Oradea colectarea separată era implementată încă din 2010, în multe din satele județului singura dilemă a localnicilor legată de gunoaie era dacă să le ardă în fundul curților sau să le arunce pe câmpuri…

Cu excepția stației TMB (de tratare mecanico-biologică a deșeurilor), care încă nu are un operator delegat, SMID a demarat în septembrie 2020, când bihorenii au fost somați să încheie contracte cu firmele de salubritate selectate în urma licitațiilor pentru toate cele 7 loturi în care județul a fost împărțit. A fost momentul în care până și locuitorii ultimului cătun au aflat că locul gunoaielor este în autogunoiere; mai mult, că „gozurile” sunt de mai multe feluri, iar ei trebuie să le separe.

Plătești cât arunci

SMID Bihor se aplică în trei scenarii: unul pentru Oradea, unde deșeurile se colectează în 3 fracții (reciclabile, biodegradabile și reziduale), unul cu 5 fracții pentru celelalte orașe din județ (plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, deșeuri biodegradabile, respectiv deșeuri reziduale) și unul cu 4 fracții pentru mediul rural (unde nu se aruncă separat deșeurile vegetale). 

Toți cetățenii au primit pubele și saci pentru fiecare fracție de deșeuri. Dimensiunea lor a fost un detaliu important: în locul unor pubele încăpătoare, în care ar fi putut înghesui toate gunoaiele, pentru deșeurile reziduale bihorenii au primit recipiente mici (de 40 sau de 60 litri) astfel încât, dacă nu sortează, nu le sunt suficiente pentru o săptămână.

În plus, într-o mare parte a județului, cetățenii plătesc factura de salubritate în funcție de cât de multe deșeuri aruncă. Excepție fac cei din zona 1B, adică din cele 25 comune din jurul Oradiei, și orădenii care stau la blocuri. Aici, sistemul „plătești cât arunci” se va introduce în acest an.

În restul Bihorului, oamenii plătesc un tarif fix lunar (14 lei), care le asigură o golire a pubelei cu reziduale, iar apoi câte 4 lei pentru fiecare colectare suplimentară, în timp ce colectarea deșeurilor reciclabile e gratuită. Într-o gospodărie unde pubela este golită de patru ori într-o lună, factura ajunge la 26 lei. Un sistem similar, dar cu alt plan tarifar, care pornește de la 16 lei pentru o cantitate minimă de deșeuri, se aplică și în Oradea, în zonele de case.

Pe locul 2 în țară

Ca orice schimbare, sistemul a fost privit de mulți cu reticență. „Am întâlnit inclusiv primari care spuneau că n-au nevoie de contract de salubritate, pentru că ei nu produc gunoaie. Am discutat cu fiecare în parte și până la urmă au înțeles că toată lumea generează deșeuri”, spune Pásztai Zoltán (foto), reprezentantul AVE Bihor, care colectează deșeurile în patru loturi. 

Acum, la mai bine de un an de la implementarea SMID, 90% dintre bihoreni au contracte de salubritate, iar județul a atins un grad de colectare separată de 30%. Asta înseamnă că o treime din gunoaie nu mai sunt abandonate la groapă, ci reciclate (în cazul deșeurilor de ambalaje) ori transformate în compost (deșeurile biodegradabile, cum sunt cojile de legume sau fructe).

Singurul județ din România care a raportat până acum rezultate mai bune decât Bihorul este Covasna, care reciclează 38% din gunoaie. Acolo, însă, colectarea selectivă a fost implementată în 2017.

„Mai este o diferență: acolo nu se colectează separat în 4 sau 5 fracții, ca la noi. Deșeurile reciclabile reprezintă o singură fracție și apoi o armată de angajați le separă, ceea ce generează costuri mai mari”, precizează Mircea Mălan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor și, totodată, președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, care răspunde de implementarea SMID.

Citește și Banii europeni țin la școală mii de copii cu părinții plecați din țară

Campioanele județului

Chiar dacă gradul de colectare separată din Bihor pare mare, este încă departe de normele europene, care prevăd că minimum 60% dintre deșeurile produse într-o comunitate ar trebui revalorificate. 

Ca să stimuleze colectarea separată, Ecolect a organizat în vara anului trecut, în premieră, un concurs județean, „Luna curățeniei”. Orașele și comunele care au adunat cele mai mari cantități de deșeuri reciclabile pe cap de locuitor au primit câte 100.000 lei, pe care i-au putut folosi pentru un proiect cetățenesc.

Între câștigători s-au numărat și două comune care, de câțiva ani, sunt campioane la reciclare: Sălacea și Cociuba Mare. În fiecare dintre ele au fost reciclate anul trecut 60% din deșeuri. Cum au reușit? Ambele au implementat colectarea separată înainte de a fi obligatorie, în 2018, respectiv în 2019, și din start în 5 fracții, sătenii aruncând distinct și biodeșeurile. 

„Inițial, și eu am crezut că nu e nevoie de fracție pentru biodegradabile la țară, dar adevărul e că prea puțini oameni mai au animale pe lângă casă”, spune Horváth Béla (foto), primarul UDMR din Sălacea, comună cu 3.000 locuitori. Angajații Primăriei au luat la pas fiecare gospodărie, au explicat regulile, iar acum edilul se mândrește că, pentru al treilea an la rând, comuna a atins țintele de colectare separată, așa că nu datorează niciun leu penalizare către Fondul de Mediu. 

În 2021, sălăcenii au reciclat 140 tone din totalul de 235 tone de gunoaie produse (60%). Comuna Cociuba Mare are rezultate chiar mai bune: din 254 tone de gunoaie, au fost reciclate 156 tone, adică 61%. Mult mai mult decât Oradea, unde în 2021 a fost valorificat doar 24% din volumul total de gunoaie. 

Gunoiul la control!

Ca să îmbunătățească rezultatele, autoritățile județene pregătesc noi măsuri. „Începând din luna mai vom introduce colectarea separată în 5 fracții în toate localitățile”, spune Mircea Mălan. 

Bihorul va deveni astfel primul județ din țară unde, de la orașele de câmpie până la cătunele din munți, toată lumea va avea pubele maro pentru biodeșeuri și va plăti un tarif fix pentru fiecare golire a acestora. Dacă își fac singuri compost sau dau resturile vegetale animalelor, nu vor avea de plătit nimic. 

Mai mult, ca să se asigure că se respectă colectarea separată, pe modelul deja testat în Oradea, Ecolect înființează patrule mobile, cu reprezentanți ai firmelor de salubritate și ai primăriilor, care vor verifica pubelele bihorenilor. „Vor controla dacă cetățenii respectă regulile, iar acolo unde constată că nu, vor ajuta cu explicații. În plus, vor identifica gospodăriile fără contracte și dacă operatorii de salubritate își fac treaba”, spune Mălan. 

Vicele CJ Bihor e convins că la finalul anului 2022 Bihorul va raporta o rată de reciclare și mai mare și, astfel, va fi mult mai curat. Implicit, mai european.

Bani pentru curățenie

Dincolo de atingerea țintelor europene de reciclare, SMID este important pentru aspectul județului: cu cât mai mulți bihoreni vor avea contracte de salubritate, cu atât mai puține gunoaie vor ajunge în natură.

De îndată ce a câștigat președinția Consiliului Județean Bihor, în 2020, Ilie Bolojan a luat măsuri de promovare a curățeniei, condiționând alocările financiare către primării de starea curățeniei din localități.

În plus, la finalul anului trecut, CJ Bihor a aprobat un program multianual, „Împreună pentru un județ curat”, care prevede alocări anuale în valoare totală de 500.000 euro pentru primăriile care vor să cumpere utilaje pe care să le folosească la curățenie și igienizare, în localități și pe marginea drumurilor.

De asemenea, CJ Bihor a alocat 4,6 milioane lei pentru construirea a patru platforme de colectare separată, în orașele Salonta, Marghita, Beiuș și Aleșd, unde cetățenii să poată preda gratuit deșeuri care nu sunt colectate de operatorii de salubritate, cum sunt cele voluminoase ori periculoase. Aceste centre vor fi amenajate până în mai, urmând ca ulterior CJ să mai comande 7 platforme, în alte localități.

Pe de altă parte, Ecolect vrea să ceară finanțare europeană pentru un proiect de 56 milioane euro, o continuare a SMID, prin care să fie amenajate platforme similare în toate orașele și comunele județului. De asemenea, ar urma să fie achiziționat și un biodigestor, care anual va transforma în compost 30.000 tone de deșeuri.