Infuzia de bani europeni în Oltenia pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost de aproape 1 miliard de euro, din 2007 încoace, atât pentru investițiile în agricultură, cât și pentru investițiile nonagricole dezvoltate în mediul rural cu bani de la UE, precum și pentru beneficiari publici, cum ar fi primării și GAL-uri. În 2019 se mai lansează două măsuri în baza cărora pot aplica fermierii și firmele din mediul rural.
- Pe PNDR 2007-2013 au fost atrași în Oltenia 543 de milioane de euro.
- Cele mai căutate măsuri pentru aplicanții privați au fost: Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”; Măsura 141 „Sprijin pentru fermele de semisubzistență”; Măsura 121 „Dezvoltarea exploatațiilor agricole”.
- În rândul aplicanților publici au avut succes Măsura 322 „Modernizarea și dezvoltarea satelor” și Măsura 125 „Drumuri de exploatații agricole”.
- Până pe 13 decembrie 2018, pe PNDR 2014-2020 fuseseră efectuate plăți în regiunea Oltenia de 334 milioane de euro în total.
- Pe noul program PNDR 2014-2020 au fost schimbate câteva lucruri, în avantajul beneficiarilor, precum plata banilor la facturarea utilajelor achiziționate, ceea ce scurtează timpul de implementare al proiectelor.
- Pe noul PNDR se vor lansa în 2019 spre finanțare, Măsura 4.3 „Irigații” și Măsura 4.1A „Investiții în exploatațiile pomicole”, potrivit reprezentanților CRFIR 4 Craiova.
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 a finanțat investiții de aproximativ 543 de milioane de euro în regiunea Olteniei. Fondurile accesate pe acest program au fost utilizate atât de beneficiarii privați (persoane fizice și întreprinderi mici și mijlocii), cât și de cei publici (autorități).
Printre măsurile care au avut cel mai mare succes în rândul agricultorilor și al antreprenorilor din mediul rural s-au numărat Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”; Măsura 141 „Sprijin pentru fermele de semisubzistență”; Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice”, care s-a încadrat în Axa III – „Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”. Această ultimă măsură a avut ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale menite să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.
De asemenea, au fost foarte căutate fondurile europene oferite pe Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”, care a avut ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale.
Oltenia, pe primul loc pe țară la accesarea fondurilor pe măsura destinată instalării tinerilor fermieri
Potrivit reprezentanților Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR 4) Craiova care acționează pe cele cinci județe din Sud-Vestul țării, pe vechiul PNDR a avut succes și Măsura 121 „Dezvoltarea exploatațiilor agricole”, măsură pe care fermierii și-au achiziționat foarte multe utilaje agricole, precum și Măsura 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, care s-a încadrat în Axa I – „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic”, măsură în baza căreia firmele din mediul rural au putut să își construiască silozuri.
„La nivelul regiunii Oltenia au fost construite 14 silozuri cu fonduri europene, accesate pe vechiul PNDR. În aceeași regiune am avut 1.200 de fermieri instalați pe măsura care permitea accesarea de 40.000 de euro de fiecare, iar cu acest număr de fermieri finanțați, noi, ca regiune, ne-am situat pe primul loc pe țară. Pe măsura dedicată sprijinirii fermelor de semisubzistență, adică acel sprijin de 7.500 de euro de fiecare fermă, am avut peste 8.000 de astfel de ferme sprijinite la nivelul regiunii Sud-Vest. Și pe măsura dedicată apariției fermelor de porci au existat finanțări mari. În regiune au apărut 14 ferme de porci, cu proiecte de câte 2 milioane de euro fiecare”, a precizat directorul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4, Dorel Stăicuț.
Investițiile în apă și canalizare la sate
Primăriile și GAL-urile au realizat investiții în alimentări cu apă, canalizare și au reabilitat sau asfaltat drumuri comunale cu ajutorul banilor europeni pe Programul Național de Dezvoltare Rurală. În cazul beneficiarilor publici, pe PNDR 2007-2013, au fost căutate de către primării și/sau GAL-uri din Oltenia două măsuri: Măsura 322 „Modernizarea și dezvoltarea satelor” și Măsura 125 „Drumuri de exploatații agricole”.
„Pentru modernizarea și dezvoltarea satelor au fost depuse și finanțate proiecte complexe pentru rețele de apă, canalizare, reabilitarea de cămine culturale, pentru reluarea unor tradiții cu costume populare și chiar cu drumuri. Unele proiecte au fost de circa 2,5 milioane de euro. Pe lângă aceste măsuri au mai fost fonduri dedicate refacerii drumurilor afectate de calamități și pentru îmbunătățiri funciare, pe finalul programului. În regiunea Oltenia am avut 12 proiecte a câte 1,5 milioane de euro fiecare, deci am accesat în total 18 milioane de euro, în condițiile în care pe toată țara au fost alocați 50 de milioane de euro”, a precizat directorul Dorel Stăicuț.
Pe vechiul PNDR, cele cinci județe din Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea) au accesat fonduri nerambursabile de la UE de 543 de milioane de euro în total.
Pe PNDR 2014-2020, 50% din proiecte sunt în implementare
Pe PNDR 2014-2020 s-a dovedit că fondurile nerambursabile oferite către beneficiarii privați și publici au fost mai ușor de accesat decât pe precedentul PNDR. Pe cele mai multe măsuri lansate pe noul program, finanțarea de la Uniunea Europeană a fost de 100%. Doar pe o măsură destinată investițiilor în crearea și dezvoltarea de activități neagricole finanțarea de la UE este de 90% și cofinanțarea beneficiarilor.
În Oltenia au fost accesate fonduri europene pe 263 de proiecte pe Măsura 4.1. „Investiții în exploatațiile agricole”. Majoritatea beneficiarilor privați și-au achiziționat utilaje agricole. Beneficiari publici au fost, în special, 26 de grupuri de acțiune locală (GAL-uri), pentru care alocările au fost între 1 și 2 milioane de euro pe proiect. Acești beneficiari publici și-au achiziționat buldoexcavatoare sau au investit în introducerea iluminatului public în comunele în care acționează GAL-ul care a accesat fondurile pe PNDR etc.
Pe finalul anului 2018, jumătate dintre poriectele derulate pe PNDR 2014-2020 erau deja finalizate, iar 50% dintre proiecte erau încă în implementare.
Diferențe majore față de vechiul PNDR
Pe noul program PNDR 2014-2020, au fost schimbate câteva lucruri, atât în favoarea beneficiarilor finanțărilor nerambursabile, cât și în favoarea autorităților. Cea mai importantă modificare este, în opinia reprezentanților CRFIR 4 Craiova, aceea că există plata sumelor aferente la facturarea produsului achiziționat prin proiect.
„Pe noul PNDR a fost o luptă cu avansurile pe proiecte. Veneau la noi cu cererea de finanțare, iar în cinci zile erau obligați să le plătească beneficiarului sumele aferente, din partea lor de cofinanțare. Față de vechiul program, acum s-a găsit modalitatea de plată la facturare, care este în avantajul beneficiarilor, astfel că beneficiarii finanțărilor pe PNDR nu au mai fost nevoiți să mai contracteze credite de la bănci. Pe vechiul program dura mai mult până când se făcea plata către beneficiari. Acum s-a scurtat mult timpul acesta”, a spus directorul Dorel Stăicuț.
O altă schimbare față de vechiul program, tot în favoarea beneficiarilor, dar și a autorităților, este aceea că s-a creat la nivelul Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) o bază de date cu sumele ce pot fi plătite pe diverse utilaje (de la minimum la maximum), fapt ce a scurtat mult durata de implementare a proiectelor pe noul PNDR.
„Crearea acestei baze de date a scurtat durata de implementare a proiectelor. Ca urmare a apariției bazei de date, noi avizăm achiziția, iar beneficiarul nu mai este nevoit să se împrumute la bănci”, a mai precizat directorul general adjunct al CRFIR 4 Craiova.
Până pe data de 13 decembrie 2018, pe PNDR 2014-2020 fuseseră efectuate plăți în regiunea Oltenia în total de 334 milioane de euro. Dacă totalizăm și sumele accesate pe vechiul PNDR în regiune, de 543 de milioane de euro, rezultă că agricultura din Oltenia și firmele care au făcut investiții în mediul rural au atras 877 de milioane de euro. Având în vedere că pe noul Program mai sunt proiecte în implementare și sume ce mai trebuie plătite, se poate vorbi despre peste 1 miliard de euro din bani europeni care au finanțat agricultura din Oltenia.
La finele lunii decembrie 2018 mai puteau fi accesate fonduri pe PNDR pe foarte puține măsuri active. De regulă, banii alocați pe PNDR se termină destul de repede, iar unele măsuri sunt suprasubscrise, datorită interesului pentru acest program. Scurtându-se durata achizițiilor și acestea efectuându-se la niște prețuri din baza de date a AFIR, la unele măsuri pe PNDR s-a făcut o economie de 10-15% din banii alocați pe respectivele măsuri. În astfel de situații, intră la finanțare următoarele proiecte care se situau imediat sub linie și nu prinseseră finanțare în prima fază, deși îndeplineau toate condițiile de eligibilitate.
Realocarea se face în cadrul aceleiași măsuri, adică pot să intre la finanțare, atunci când apar economii, doar proiecte depuse pe măsura respectivă.
Pe acest program de finanțare vor exista încă două măsuri care se vor lansa în 2019 spre finanțare, respectiv Măsura 4.3 „Irigații”, cu 240 de milioane de euro, și Măsura 4.1A „Investiții în exploatațiile pomicole”, unde pot fi atrași, în total, 70 de milioane de euro.
Dificultăți întâmpinate pe PNDR 2014-2020
Ca orice program cu finanțare europeană, și pe PNDR au apărut disfuncționalități, de data aceasta din cauză că beneficiarii nu au respectat anumite termene sau nu au citit cum trebuie condițiile impuse prin contractul de finanțare, după cum informează conducerea CRFIR 4 Craiova. Pe PNDR 2014-2020, pe submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, s-a impus o condiție către beneficiari, în sensul că exista o prevedere în contractul de finanțare ca, în interval de nouă luni de la semnarea respectivului contract, fermierii să fie obligați să își schimbe domiciliul în localitatea în care aveau exploatațiile agricole pentru care au aplicat pentru fondurile europene obținute pe PNDR.
„Unii fermieri nu au fost atenți la prevederile din contractul de finanțare și acum riscă să dea banii înapoi. Este și vina consultanților că nu i-au informat pe beneficiari de obligativitatea schimbării domiciliului. De trei-patru luni încercăm să rezolvăm această problemă. Am cerut și la Comisia Europeană o derogare de la această problemă. Încă nu avem un răspuns. Sunt 60 de cazuri pe toată țara, dintre care patru-cinci cazuri sunt în Oltenia”, a precizat directorul general adjunct al CRFIR 4 Craiova.
„Ne vedem nevoiți să demarăm recuperarea sumelor plătite beneficiarilor”
Schimbarea domiciliului fermierilor în zona în care au exploatațiile agricole pentru care au aplicat nu este doar o obligație asumată prin contract, ci persoanele beneficiare de fonduri pe PNDR au dat o declarație pe propria răspundere că vor respecta toate condițiile asumate prin contract.
„Cei care au luat câte 30.000 de euro pe submăsura 6.1 și nu și-au schimbat domiciliul trebuie să restituie sumele încasate pe PNDR. Ne vedem nevoiți să demarăm recuperarea sumelor plătite beneficiarilor care nu și-au îndeplinit condițiile din contractul de finanțare. Suntem în stand-by o perioadă, dar dacă nu vom primi un răspuns de la Comisia Europeană, va trebui să trecem la recuperarea banilor”, a spus Dorel Stăicuț.
„Stegulețe roșii” pe vechiul PNDR
Pentru unele dintre proiectele depuse pe vechiul PNDR, unii beneficiari au primit așa-numitele „stegulețe roșii”, din cauză că au creat condiții artificiale în proiectele depuse. Nu puteau aplica de două ori pe PNDR aceleași persoane sau firme care au aceeași acționari sau asociați. Directorul Centrului Regional de la Craiova a precizat că „există 12 condiții artificiale între firme dintre care trei sunt vizibile: acționariat comun pe mai multe firme, utilitățile sunt comune la acele firme și interdependența între firme, adică foloseau produse de la una la alta sau aveau același sediu social și altele. Au fost mai multe proiecte pe aceeași localitate care erau identice, aveau același consultant și aceleași condiții artificiale, respectiv legături între firme”.
În cazul în care au existat firme suspectate că ar fi creat condiții artificiale în proiecte care au aplicat și au câștigat finanțările pe PNDR, atunci acestea pot desfășura investițiile respective cu banii europeni, însă „rămân în monitorizare ex-post timp de trei ani și verificăm dacă îndeplinesc condițiile din contract, respectiv verificăm dacă există interdependențe între firmele respective”, a precizat directorul general adjunct al CRFIR 4 Craiova.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
