Timișoara 2023. După ce proiectul demarat greu a trecut de incertitudini, conflicte politice și crize, s-a petrecut „miracolul” vizibil: peste 800 de organizații și instituții au prezentat 2000 de evenimente la care au participat 1,3 milioane de oameni, iar Timișoara a primit expunere internațională.
Orice analiză a perioadei dintre septembrie 2016, când Timișoara a fost desemnată Capitală Culturală a Europei, și 2023, anul celebrării, consemnează că n-a fost simplu: tatonări organizatorice, inaptitudini manageriale, lipsa de experiență în comunicare, rezerva timișorenilor în a se implica, la care s-au adăugat pe rând frecușurile politice și întârzierile finanțării, toate au dus la o stare de neîncredere că orașul va putea duce un proiect de această anvergură.
Cheia reușitei: linii clare de finanțare
În 2021 și 2022, când ceasul al doisprezecelea stătea să bată, factorii politici responsabili au băgat cuțitele în teacă și au convenit să producă și să finanțeze complementar evenimentele, Ministerul Culturii a început să trimită banii promiși, iar instituțiile și operatorii culturali s-au pus pe treabă. Amânarea din 2021 pentru 2023 a fost considerată o șansă pentru pregătiri.
Cheia reușitei a stat în stabilirea unor linii clare de finanțare, administrate transparent de entitățile noi, înființate special: Centrul de Proiecte al municipalității și Centrul de cultură și artă al C.J.Timiș. Asociația TM2023 a primit misiunea de a face monitorizare și de a se ocupa de voluntari și sponsori. Programul Capitalei culturale, acel bid book aprobat de Comisia Europeană, a fost revizuit de un grup curatorial independent, care a vegheat întreaga desfășurare.
Programul a primit o mai mare coerență, la fel finanțarea, la care au contribuit și modificările legislative cerute cu insistență: OUG 42/2019 referitoare la finanțarea TM2023 a permis și finanțări multianuale.
Timișoara 2023. Investiții, nu cheltuieli
Vigilenți, presa și cetățenii au întrebat despre cheltuielile destinate culturii la Timișoara, mai ales că sumele vehiculate au fost mult peste ce s-a prevăzut vreodată pentru cultură.
Semnalele din perioada anterioară, 2016-2020, justificau suspiciunile: 6,5 milioane de euro s-au dus fără ca publicul să fi primit evenimente culturale menționabile.
Pentru perioada 2021-2023, autoritățile s-au arătat mai dispuse să dea seamă: „Să le numim investiții, nu cheltuieli”, a accentuat Alin Nica, președintele C.J.Timiș, la conferința de presă finală.
Muzeul Național de Artă (MNArt), care a găzduit expoziții excepționale ca Brâncuși, Victor Brauner, Cucuteni, Paul Neagu, Romul Nuțiu, Suzana Fântânariu, a avut parte de investiții de peste 2,5 milioane de euro.
Altfel, marile expoziții cu lucrări împrumutate de la importante muzee și galerii din lume nu ar fi fost posibile. A meritat! Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective europene” va atinge 100.000 de vizitatori, conform biletelor rezervate și vândute.
Timișoara 2023. Primăria a investit 30 de milioane de euro
Primăria a investit în 2023 pentru programul Capitalei culturale europene și pentru întreg pachetul cultural prevăzut în strategie 30 milioane de euro, C.J. Timiș, 6,5 milioane euro, Ministerul Culturii a contractat peste 2 milioane de euro.
Sumelor provenite de la cele trei instituții responsabile, li s-au adăugat peste 4 milioane euro de la sponsori și parteneri, în bani sau servicii.
Îndoieli legate de felul cum este cheltuit banul public au existat și recent, dar transparența noului sistem de finanțare și controlul Curții de Conturi au risipit multe dintre aceste dubii.
Publicul numeros, care a generat adesea cozi nemaivăzute la cultură, a primit evenimente pentru toate gusturile, iar investițiile în infrastructura culturală au început să se vadă: două cinematografe reabilitate sub forma unor săli cu funcțiuni multiple, Victoria și Timiș, spații noi pentru evenimente, la Bastion și la Muzeul Apei, un loc nou de evenimente, centre de socializare și educație în cartiere.
La Teatrul Național, timișorenii au putut vedea spectacole cu John Malkovich, Bejart Balett Lausanne și cu toate vedetele teatrului românesc, omagiate și la Gala Uniter; la Teatrul German, festivalul Eurothalia, iar la Teatrul Maghiar, festivalul TESZT au dat o măsură europenității; Filarmonica Banatul a adus orchestre și dirijori celebri din lume, Opera a oferit spectacole de clasă; Casa de Cultură municipală a invitat publicul la Festivalul inimilor, dar și la concertul violonistului David Garett, cu vioara Stradivarius.
Mai multe în Europa Liberă
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
