Pe 1 februarie, de la ora 12.00, se pun în vânzare biletele individuale la Festivalul Internațional „George Enescu”, ce va avea loc între 17 August – 24 Septembrie.
Programul, informații și bilete aici.
Până atunci, va fi luna februarie. Însoțite de sunetul „picăturilor” de zăpadă, din sălile de concerte se fac auzite comori muzicale. Am selectat câteva dintre cele mai frumoase.
#BUCURESTI
12.02., ora 18.00, Sala radio
De ziua îndrăgostiților, recitalul „Violin in love” de care, cu siguranță, ne vom îndrăgosti pentru că, la vioară se va afla Valentin Șerban, laureatul ediției din 2020 a Concursului Enescu, iar la pian, Daria Tudor, una dintre tinerele noastre pianiste a cărei carieră strălucește deja.
Un program romantic, chiar pentru o zi a îndrăgostiților.
Sonata nr. 4 op. 23 în la minor (1800) de Ludwig van Beethoven. Nu știu dacă alegerea a fost făcută pentru caracterul neobișnuit al sonatei, în comparație cu creația sa, sau pentru că este foarte rar cântată. Oricum, e așa de frumoasă că nici nu contează.
Cunoscătorii vor recunoaște fantasticul din stilul Schumann sau variațiuni în stilul Schubert, în timp ce novicii se vor delecta cu o muzică eliberatoare, cu variațiuni solistice jucăușe ce desenează un tablou cu lumini și umbre.
A doua lucrare din recital va fi Trei romanțe op. 22 (1853) de Clara Schumann. Este o compoziție plină de pasiune și lirism, o muzică emoționantă, atinsă de delicatețea pentru care era recunoscută Clara. Aproape te gândești ce bine ar fi fost să-și dedice mai mult timp propriilor compoziții.
Bilete aici.
24.02., ora 19.00, Sala radio
Orchestra Națională Radio, avându-l la pupitru pe Peter Frank iar ca solist invitat pe pianista Yeon-Min Park, nimeni alta decât laureata Concursului Internațional „George Enescu”, ediția din 2020/2021.
Ea va interpreta Concertul nr. 5 în Mi bemol major pentru pian și orchestră, op. 73 – Imperialul (1809) de L.v. Beethoven. Atât de cunoscut că i se spune simplu „al cincilea”, dar atât de frumos că nu te saturi niciodată să-l asculți. Grandoarea ultimului său concert pentru pian și orchestră este legată de tonalitatea eroică și solemnă în mi bemol major. Concertul excelează la capitolul pasaje de virtuozitate solistice, dialoguri orchestră – pian pline de tensiune, într-un schimb atât de minuțios și splendid lucrat, încât, sincer, nu realizezi când se termină concertul.
În partea a doua, vor urma selecțiuni de suite din Romeo şi Julieta (1891 – 1953) de Serghei Prokofiev. Ca baletomană, nu pot să spun decât că regret că nu se cântă în întregime. Și pe ”repet”.
Informații și bilete aici.
#CRAIOVA
17.02, ora 19.00, Filarmonica Oltenia
O seară care face parte din ciclul: „Johannes Brahms – Integrala simfoniilor și lucrărilor concertante”. Pentru această seară Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia” va avea ca dirijor Svilen Simeonov.
Dar deschiderea va fi în „mâinile” maestrului Remus Azoiței. Concertul nr. 1 în La minor pentru vioară și orchestră, op. 77 (1948) de Dmitri Șostakovici, prima interpretare 1955. Lucrarea a fost dedicată celebrului violonist David Oistrach. Prin urmare, totul trebuia să se ridice la înălțimea virtuozității acestei legende.
Chiar și mișcările concertului au fost denumite original: 1. Notturno (Moderato)2.Scherzo (Allegro)3. Passacaglia (Andante) – Cadenza 4. Burlesca (Allegro con brio). O capodoperă monumentală în care se simt trăirile compozitorului, frământările, zbaterea continuă între harul său și lumea în care trăia. Puțini sînt violoniștii care au acceptat provocarea acestei lucrări.
E o călătorie emoțională greu de dus, și de interpret, și de public. Și, probabil, cel mai în măsură s-o abordeze, dintre violoniștii noștri, este chiar Remus Azoiței. Deci, „unmissable”. Pe 23 și 24 decembrie, același concert va fi prezentat și la București, cu Filarmonica „George Enescu”
Simfonia nr. 2 în Re major, op. 73 (1877) de Johannes Brahms. O compoziție de o veselie duioasă, cu pasaje scrise chiar în măsură de vals (3/4). Fără contraste brutale, doar revărsare relaxată a cântului. O țesătură compozițională densă, emoțională, cu cromatică desăvârșită.
Bilete aici.
#PLOIEȘTI
02.02, ora 19.00 Filarmonica „Paul Constantinescu”
Un program original susținut de orchestra filarmonicii, dirijor Radu Postăvaru cu Ceaikovski, G.D’Aquila și Leopold Mozart.
Avându-l ca solist invitat pe violoncelistul Filip Papa, vor fi prezentate Variațiunile „Rococco” pentru violoncel și orchestră, op 33 (1876) de P.I. Ceaikovski. O lucrare de mare angajament virtuozic. Compusă din 9 variațiuni, în esență, 9 cântece vivace și vesele, cu sonorități blânde, ce alternează cu momente elegiace și melancolice, cu pasaje de maximă virtuozitate care implică solistul și orchestra.
Al doilea invitat al serii va fi Carlo Torlontano, alpenhorn, instrument tradițional elvețian. Lucrarea interpretată va fi “The Great Horn of Helm”, de G.D’Aquila. Giovanni D’Aquila este compozitor contemporan. Compozițiile sale se înscriu într-un registru minimalist, utilizând tehnici noi, un neo-tonalism cu influențe pop. Va fi un moment exotic, fără îndoială.
În program mai sînt două compoziții de Leopold Mozart, “Sinfonia Pastorella” în Sol major și Simfonia nr 2 în Si bemol major. Leopold a fost tatăl mult mai celebrului fiu, Amadeus. Compozitor și violonist, Leopold a fost, în fapt, profesorul micului Mozart. Un tată care și-a sacrificat cariera în favoarea descendenților mult mai talentați ca el. Simfoniile sale sînt compuse în canoanele vremii, vitalitate rustică și robustă, cu un gust ușor picant și un sunet luminos și rezonant.
Bilete aici.
#PITEȘTI
02.02, ora 19.00 Centrul Multifuncțional Pitești
Un concert pus sub semnul exotismului și iubirii.
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Pitești și invitații, violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica, vor aduce pe scenă vibrația sud-americană prin intermediul emblematicului compozitor Astor Piazzolla, 4 Anotimpuri la Buenos Aires.
Seara va fi completată cu Simfonia Nr. 40 în sol minor (1788) K.550 de W.A.Mozart. Chiar de la prima ascultare ești mișcat de climatul expresiv al acestei simfonii, de cromatismul și îndrăzneala sa, acea frumusețe clasică care a constituit un model pentru toți simfoniștii de începutul secolului al XIX-lea, începând cu Beethoven.
E ca un ideal de neatins de puritate, ușurința comunicării, langoarea, melancolia, tulburarea subtilă și subterană care o pătrund. E greu de găsit și în medicină vreun aparat care să poată sonda atât de mult în adâncul sufletului.
Bilete aici.
#SIBIU
09.02 ora 19.00 Sala Thalia
Orchestra Filarmonicii de Stat sub bagheta maestrului Alessandro Crudele și având un grup solistic de suflători, Alexandru Avramovici, clarinet, Cristian Buciumaș, fagot, Gabriel Răileanu, corn vor ieși în fața publicului pentru Simfonia concertantă op. 3 în Si bemol major pentru clarinet, corn, fagot şi orchestră (1804) de Bernhard Crusell.
Clarinetist și compozitor, născut în Finlanda, a învățat și trăit în Suedia, Crusell reușește cu acest opus 3 să se ridice la înălțimea mai marilor zilei, Mozart și Haydn. Aș spune, pentru necârcotași, cu linii solistice și orchestrale mai clare, mai elegante decât chiar monștrii sacri. Și pentru că o asemenea compoziție nu se cântă în fiecare zi, chiar e foarte interesantă experiența.
Simfonia nr. 4 în fa minor (1876-1878), op. 36 de Piotr Ilici Ceaikovski. Opusul ia naștere într-o perioadă tulbure a existenței sale, respectiv căsătoria, solicitată de societate, dar nedorită de acesta, aproape o dramă. Paradoxal, primește suport și încurajare de la o altă femeie, pe care nu a văzut-o niciodată. O văduvă bogată în vârstă de patruzeci și șase de ani, Nadezda von Meck.
O compoziție scrisă între lacrimi și durere, lucru la care rușii sînt maeștrii, indiferent că vorbim de compozitori, scriitori, etc. Este tema psihologică precisă, aceea a luptei cu soarta. Muzica, alternanța pasajelor este ca în viață, realități dure și vise trecătoare, melancolii și bucurii, veselie și însingurare. O felie de viață desenată de arabescuri și dialoguri solistice și orchestrale. Nu rămâne decât să închideți ochii. (Citiți și aici)
Informații și bilete aici.
Foto: arhive online
