Cea mai veche clădire a municipiului Pașcani, veche de la 1650, va fi consolidată și restaurată. Palatul Cantacuzino-Pașcanu a rezistat până în vremurile noastre, fiind salvat de la prăbușire cu ajutorul fondurilor europene obținute la capătul unui lung șir de formalități inițiate încă din 2012.
Pe lista monumentelor istorice din județul Iași sunt zece case, conace, palate sau doar ruine ale proprietăților vechii familii Cantacuzino, cele mai cunoscute clădiri fiind situate în cele două municipii ieșene. Ele găzduiesc astăzi Starea Civilă (după ce a fost sediul primăriei orașului-reședință și apoi al unor ziare și reviste) sau Clubul Copiilor, fie urmează să devină muzeu – cum e cazul Palatului familiei Cantacuzino-Pașcanu, aflat în centrul municipiului Pașcani. De altfel, acesta din urmă este singurul care va fi consolidat și restaurat cu finanțare de la Uniunea Europeană. Pentru el, salvarea a venit la opt ani de când a rămas pustiu: până în 2011, aici a fost Palatul Copiilor – la fel ca imobilul-„frate” din municipiul Iași, cândva proprietate a aceleiași familii. Cel din Iași a fost restaurat pe parcursul a aproape zece ani și redat copiilor. La Pașcani, așteptarea a durat mai mult: în martie 2019 abia a fost semnat contractul de finanțare, iar în 2022 lucrările ar trebui să fie gata.
La fel de vechi ca Biserica „Sf. Trei Ierarhi”
Povestea veche a palatului începe cu aproape patru secole în urmă. A fost construit pe la 1650 de către vistiernicul Iordache Cantacuzino și refăcut 100 de ani mai târziu, după ce fusese distrus de polonezi. Din acea vreme, mai dăinuie Biserica „Trei Ierarhi”, târnosită în 1639. Până la naționalizarea lui de către regimul comunist, a aparținut mai multor familii boierești (Balș, Rosetti-Roznovanu, Moruzi), iar în final unui descendent al Brătienilor, respectiv istoricului Gheorghe Brătianu. Acesta și-a găsit sfârșitul în închisoarea de la Sighet, fiicele lui reușind să părăsească țara. Comuniștii le-au confiscat casa, care s-a degradat în anii dictaturii. Palatul a fost revendicat și retrocedat în 2005 descendenților ultimilor proprietari. În lipsa resurselor financiare necesare întreținerii clădirii, ei au fost de acord să o cedeze Primăriei Pașcani împreună cu tot terenul din jur, de aproape 7000 mp, acceptând plata celor 180.000 de euro în rate. De atunci, de la sfârșitul anului 2012, începe povestea nouă a Palatului Cantacuzino-Pașcanu.
Construit mai repede, restaurat mai greu
Lungul drum al proiectului de reabilitare a clădirii începe cu hotărârea Consiliului Local Pașcani din 21 decembrie 2012, care fixează data de plată a celor trei tranșe. Din toamna anului 2013, se poate spune că Municipalitatea a devenit proprietară pe deplin a clădirii și terenului.
Palatul are o suprafață construită la sol de 639 mp și are în total 25 de încăperi pe trei niveluri, fără a pune la socoteală holurile, băile etc. Clădirea anexă (trei camere, casa scării și terasa) are o suprafață construită de 122 mp. Fundațiile unei sere dezafectate (140 mp), o fântână nefuncțională, un garaj (38 mp) și alei pietonale sunt de asemenea menționate în inventarul preluat în proprietatea privată a municipiului de pe Siret.
În august 2016, consilierii locali au aprobat, în ședință extraordinară, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Reabilitarea, conservarea și revitalizarea Palatului Cantacuzino-Pașcanu și a terenului aferent”. Valoare totală: 17,4 milioane de lei, cu tot cu TVA, iar durata de realizare – 24 de luni. Proiectul nu s-a materializat în termenul dorit, însă pășcănenii au ținut proiectul „la cald”, ajustând sumele până când s-a deschis apelul pe proiecte de acest gen. Mai multe reuniuni ale Consiliului Local au definitivat proiectul în august și septembrie 2018, înainte să fie depus pentru finanțare pe Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de Investiții 5.1. – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Apel de proiecte nr. POR/2016/5/5.1/1. În ciuda acestui titlu lung și a așteptării încă și mai lungi, efortul a meritat și, pe 5 martie, primarul Dumitru Pantazi și directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, au semnat contractul de finanțare.
Între timp, costurile au fost ajustate până la valoarea de aproape 22 milioane de lei, din care banii europeni vor acoperi 85%, bugetul de stat 13% și administrația municipiului 2%.
„Era să pierdem tot ce mai aveam din vechime”
Primarul Dumitru Pantazi, aflat la al doilea mandat, ne-a spus că proiectul a fost prioritatea nr. 1 de când a fost ales să conducă orașul, în 2012. „Din 2014, de când am început să facem documentația pentru fonduri, abia în 2019 am semnat contractul de finanțare. Acum, suntem în procedura de achiziție a consultanței și urmează etapa de pregătire a caietului de sarcini și a fișei de date pentru achiziția de proiectării și execuției. Sper că în toamnă, dacă nu ne încurcă vreo contestație, să încheiem contractul”, ne-a spus primarul Pașcanilor. „Dacă dispărea această clădire, odată cu ea se pierdea și istoria veche a orașului”, a adăugat Dumitru Pantazi.
„Vrem să începem cât mai repede lucrările, pentru că timpul trece și clădirea se deteriorează. Palatul și Biserica «Sf. Voievozi» (construită lângă palat în 1664, de asemenea monument istoric – n.red.) sunt tot ce mai avem din vechime”, ne-a explicat viceprimarul Gabriela Nedelcu. Ea a amintit că linia frontului a trecut peste oraș în 1944, astfel că puținele clădiri care au scăpat din bombardamente au fost împuținate și mai mult de regimul comunist, Pașcanii devenind oraș muncitoresc.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
