Biserică mutilată de timp, dezastre și nepăsarea omului
Pentru salvarea lăcașului ca monument istoric a militat intens prin campanii media teologul Valentin Romeo Muscă, cel care a scris povestea lăcașului în lucrările ”Biserici Mutilate. O radiografie a distrugerii patrimoniului religios din Vrancea și Ținutul Putnei”, tipărită în 2006, și în ”Odobești, Orașul viilor domnești”, carte ce a văzut lumina tiparului în 2009.
Seismele au cutremurat deopotrivă edificiul și credința
Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel Cazaclii este localizată în cartierul Cazaclii al Odobeștiului, un oraș mic din județul Vrancea, dar care abundă în imobile vechi cu istorii deosebite. Biserica a fost construită în anul 1777, iar negustorii cazaclii au continuat să o susțină material până pe la 1859, anul Unirii Principatelor Române sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, când regimul țarist de la Est a impus taxe vamale mărite peste prețul care fusese stabilit până la acea dată doar de negustori. Din acest motiv, susținerea bisericii din Odobești de către enoriași scade.
Biserica Sf. Apostoli Cazaclii a avut serios de suferit în urma cutremurelor de pământ din anii 1802 și 1838, iar în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, turnul clopotniță s-a prăbușit peste pridvor. După prăbușire, au loc câteva lucrări de reparații ale edificiului, care se alege cu un turn din lemn, învelit în tablă, și un pridvor nou, ridicat din zidărie, în locul celui inițial, afectat de căderea turnului.
Biserica Cazaclii, locul unde se stabilea prețul vinului
După instalarea regimului comunist în România, lăcașul de cult a fost abandonat, acum fiind în stadiu de ruină. În biserica odobeșteană, slujbele religioase se oficiau în limbile rusă, română și greacă, dar edificiul era folosit de negustori și ca loc de întâlnire și de târguială asupra prețului vinului din zona de podgorie, pe data de 14 septembrie, când se prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci.
Biserica a suferit și de pe urma războaielor
După ce au fost studiate acte datate 1919, specialiștii de la Direcția pentru Cultură Vrancea spuneau că Biserica Sf. Apostoli Cazaclii a avut iconostas din pânză pictată, dar și câteva icoane salvate după ocupația germană din Primul Război Mondial. Singura inscripție cunoscută este cea a anului construcției, 1777, realizată din cărămizi zidite odată cu peretele de sud al pronaosului, pe fața exterioară. Biserica se înscrie ca tip de arhitectură în categoria lăcașurilor cu plan drept, având pronaos și naos, despărțite printr-un perete, ce are trei deschideri acoperite cu arce trilobate iar la răsărit un altar ușor decroșat, poligonal, cu cinci laturi. Acoperirea bisericii s-a realizat cu șarpantă simplă de lemn și învelitoare din șiță. Clădirea a fost finisată cu tencuieli de var atât la interior cât și la exterior, nu a avut pictură sau decorații pictate, profile deosebite de brâu, cornișă sau alte componente, potrivit specialiștilor de la Direcția pentru Cultură Vrancea.
Salvată de la distrugere de comunitate și de un teolog
Teologul Valentin Romeo Muscă a vorbit, în nenumărate rânduri, despre soarta tragică a lăcașurilor de cult din Vrancea. Dacă Biserica Cazaclii a fost ”salvată” de la a fi făcută una cu pământul, alte edificii au pierit.
”Puține sunt regiunile din România unde lăcaşurile de cult au suferit atât de mult ca în Vrancea şi Ţinutul Putnei. Nu este alt loc în această ţară unde societatea civilă risipeşte timpul pe eterne lupte intestine şi polemici fără substanţă, iar capodoperele religioase ale geniului artistic românesc să se năruie sub foc, ploaie şi vânt”, este de părere Valentin Romeo Muscă. În cartea sa, ”Biserici Mutilate”, lăcașul în care obișnuiau să se închine negustorii cazaci apare pe copertă, ca o emblemă tristă a distrugerii prin care a trecut patrimoniul religios din Vrancea și Ținutul Putnei.
”Călătorii care zăresc ruinele bisericii «Sfinții Apostoli», undeva la capătul unei străzi ale podgoriei nu își imaginează că în acest lăcaș de cult, acum două secole, cei mai faimoși negustori de vinuri din Europa de Est, după ce participau la slujba duminicală, stabileau prețul vinului pentru toată Europa de răsărit. Și mai ales că într-o podgorie din Țările Române, acești negustori cazaclii au ridicat o biserică numai pentru a se putea închina și ruga pe graiul lor, fie în rusește, fie în grecește, fie în românește.
Biserica «Sfinții Apostoli» din Cazacli-Odobești este unul din lăcașurile de cult unicat în podgoriile românești. Că astăzi este o ruină este cu totul altă poveste și este vina credincioșilor și a conducerii Bisericii locale. Că stă în picioare de jumătate de secol, nu este meritul contemporanilor, ci al constructorilor care au ridicat cu migală o adevărată operă de artă, care impresionează prin calitatea materialului și măiestria ornamentelor”, după cum a scris Valentin Muscă în ”Biserici Mutilate”.
