Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca se află printre câștigătorii desemnați de Comisia Europeană și Europa Nostra pentru anul 2024, ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu-Premiilor Europa Nostra, distincții co-finanțate prin programul „Europa Creativă” al Uniunii Europene. Anul trecut, 26 de laureați din 18 țări au fost distinși pentru contribuțiile remarcabile în conservarea patrimoniului cultural european.
Printre câștigători se remarcă Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai reprezentative exemple de arhitectură gotică din Europa Centrală. Situată în inima orașului, biserica este una dintre cele mai mari și mai impresionante construcții religioase din Transilvania. Proiectul de restaurare, desfășurat între 2016 și 2022, a fost apreciat pentru abordarea sa cuprinzătoare, care a inclus nu doar lucrări structurale esențiale, dar și o reamenajare atentă a interioarelor și modernizări care îmbină estetica tradițională cu funcționalitatea contemporană.
Povestea unei capodopere gotice
Construcția Bisericii Sfântul Mihail a început în 1316, imediat după obținerea statutului de oraș liber regal pentru Cluj, și a fost finalizată în etape succesive până în 1487. Cu o lungime de 70 de metri și o înălțime a turnului de 80 de metri, biserica se numără printre cele mai mari edificii medievale de cult din Transilvania. Edificiul impresionează prin eleganța proporțiilor, vitraliile splendide și elementele decorative gotice care pun în valoare meșteșugul constructorilor de atunci.
De-a lungul secolelor, Biserica Sfântul Mihail a fost martora unor evenimente importante pentru istoria regiunii. Aici a avut loc botezul regelui Matia Corvin, iar clădirea a găzduit numeroase adunări parlamentare în perioada medievală. Patrimoniul său arhitectural și istoric a făcut ca biserica să fie considerată un simbol al orașului Cluj-Napoca și al întregii regiuni transilvănene.
Restaurarea unei moșteniri
În perioada 2016-2022, proiectul de restaurare al Bisericii Sfântul Mihail s-a concentrat pe trei direcții principale: consolidarea structurală a clădirii, restaurarea fațadelor și lucrările de modernizare întâmpinate de reamenajări interioare atente. Printre lucrările realizate se numără:
- Consolidarea fundațiilor pentru a proteja structura de posibile mișcări seismice;
- Curățarea și restaurarea fațadelor, punând în valoare detaliile decorative gotice;
- Introducerea unor sisteme moderne de iluminat care evidențiază atât frumusețea altarului, cât și detaliile arhitecturale ascunse;
- Restaurarea vitraliilor medievale și a mobilierului interior.
Proiectul a fost derulat în colaborare cu specialiști în patrimoniu din țări precum Germania, Franța și Ungaria, implicând totodată comunitatea locală prin ateliere deschise și evenimente culturale. Costurile restaurării au fost acoperite printr-o combinație de fonduri europene și contribuții din partea autorităților locale.
Beneficiile restaurării
La solicitarea PressHub, reprezentanți ai administrației Bisericii Sf. Mihail ne-au spus că după restaurare în această catedrală numărul vizitatorilor a fost vizibil mai mare: între 25 000 și 45 000 pe lună. Deși nu exista o monitorizare înainte de restaurare, paznicul catedralei ne-a menționat faptul că după redeschidere „a fost ușor să-ți dai seama că ai de-a face cu un val de vizitatori”. „Biserica este populară în rândul turiștilor, elevilor și studenților, sunt disponibile tururi ghidate pe bază de programare”, a precizat László Attila, prim-protopop.
Sursele din care a fost finanțată restaurarea au fost: Fonduri Europene, Guvernul Ungariei, Secretariatul de Stat pentru Culte din București, Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca și contribuții din partea credincioșilor și al parohiei. Cheltuielile au fost în jur de 7.6 milioane de euro.
„Pentru realizarea lucrărilor ample de restaurare, Parohia noastră a contractat firma KÉSZ – Romania. Toată responsabilitatea pentru desfășurarea lucrărilor, și găsirea meșterilor specalizați a fost acredită acestei firme de construcții”, a explicat prim-protopopul.
Și o biserică săsească, în Alma Vii
Al doilea câștigător este Biserica Săsească din Alma Vii, proiectul presupunând restaurarea unui reper cultural care simbolizează secole de istorie și meșteșug în pitorescul sat Alma Vii din Transilvania. Prin lucrările de restaurare complexe, n-a fost păstrată doar integritatea arhitecturală și istorică a bisericii dar a fost responsabilizată de asemenea comunitatea locală și, astfel, a putut fi încurajată dezvoltarea durabilă a turismului.
Un model pentru Europa
Iliana Ivanova, Comisar European pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, a evidențiat importanța proiectului: „Biserica Sfântul Mihail întruchipează perfect ceea ce înseamnă patrimoniul nostru cultural european: o punte de legătură între trecut, prezent și viitor. Proiectul de restaurare este o dovadă a puterii colaborării europene și a respectului pentru istorie.”
Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc pe 7 octombrie 2024, la Ateneul Român din București, în cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul a fost găzduit de Comisia Europeană și Europa Nostra, marcând o celebrare a proiectelor remarcabile în domeniul patrimoniului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
