Tabăra Cîțu din PNL, președintele Klaus Iohannis în perfectă sinconizare cu PSD-ul lui Marcel Ciolacu orchestrează un atac haotic la statul de drept asemănător cu cel din 2012 plănuit minuțios de USL pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Atunci fostul USL, condus de Ponta și Antonescu, au suspendat printr-o cascadă de mutări o serie de instituții fundamentale în încercarea de a prelua toată puterea în stat.
Acum, Cîțu și Iohannis, cu sprijinul PSD, suspendă dreptul constituțional al opoziției de a depune o moțiune de cenzură pentru a-l menține cu orice preț pe Florin Cîțu la Palatul Victoria până la Congresul din 25 septembrie. Dacă nu atacă alegerile interne din poziția de prim-ministru, șansele de a fi ales lider al PNL scad dramatic. Or, Florin Cîțu nu mai poate fi schimbat acum din poziția de candidat.
Uzând de orice armă îi pică în mână, Cîțu și Iohannis par deciși să tergiverseze prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură depuse vineri de USL PLUS și AUR. Pentru a-și atinge obiectivul, liberalii din tabăra Cîțu s-au aliat cu PSD în parlament, boicotând de patru ori ședința conducerii Parlamentului, care ar fi trebuit să stabilească calendarul prezentării și dezbaterii moțiunii de cenzură.
Toată această acțiune profund antidemocratică, acest abuz de putere specific mai degrabă țărilor bananiere, a fost girată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a abdicat de la debutul crizei politice de la principala sa atribuție, conferită de articolul 80 din Constituție: ”Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”
Nu a vegheat, ci a privegheat Constituția, iar de mediat nu s-a văzut decât cu premierul Câțu, l-a încurajat și susținut în acțiunile sale disperate de a se menține cu orice preț la putere. În ADN-ul politic al președintelui Klaus Iohannis au rămas urmele primului USL. Nu degeaba a fost propus pentru funcția de premier în 2009 chiar de către cele două partide care azi și-au dat din nou mâna pentru a organiza un nou blitzkrieg antidemocratic.
Imaginea pe care o proiectează România în exterior este, iarăși, dezastruoasă: un partid considerat reformist și pro-european se aliază conjunctural cu un partid extremist, xenofob și homofob pentru a da jos guvernul. În replică, șeful statului, premierul și, culmea, principalul partid de opoziție, se aliază și ei pentru a bloca, prin suspendarea temporară a legilor și a Constituției, orice tentativă de înlăturare a primului ministru.
Aceste acțiuni periculoase, nedemne pentru un stat membru UE, ar trebui să atragă un răspus ferm din partea Comisiei Europene, din partea aliaților occidentali ai României. Asemenea derapaje antidemocratice plasează din nou România alături de statele-problemă ale Europei, ca Ungaria sau Polonia. Abia am reușit să ne desprindem de plutonul nociv, în numai doi ani de la căderea regimului Dragnea picăm la loc.
Blitzkrieg-ul pentru salvarea premierului Cîțu ar trebui să pună serios sub semnul întrebării inclusiv ambițiile Klaus Iohannis de a face o carieră europeană după încheierea mandatului de președinte. Nu e nimic european în modul arbitrar în care exercită puterea în aceste zile. Așa arată România normală?
Criza politică a merg deja mult prea departe. Ea trebuie închisă cât mai repede și revenit urgent la respectarea legii și Constituției.
Articolul a fost publicat inițial în G4Media
