Tenebrosul candidat Georgescu a lansat o chemare la boicot pe Realitatea „Marș” TV și pe TikTok împotriva supermarketurilor pentru data de 10 februarie fiindcă acestea ar declara „profit zero” și ar fi concediat angajați prin introducerea caselor de marcat rapide. Mesajul complet este că firmele străine dăunează României și producătorilor români. Ca să fie savuros tabloul manipulărilor, a fost băgat și Sf. Haralabie „aducătorul de belșug” în ciorba deloc originală a boicotului. Geogescu a preluat de gata o idee deja fumată în mai multe țări din Balcani.
Îndemnuri similare au apărut cu puțină vreme înainte în Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania.
În Croația chemarea la boicot împotriva supermarketurilor, dar și altor comercianți, s-a dorit o reacție la creșterea prețurilor alimentare. O estimare arată că boicotul din 24 ianuarie 2025 ar fi produs o pierdere de 38 milioane euro prin scăderea vânzărilor cu 50%. Croații au participat și la un al doilea boicot în 31 ianuarie. Guvernul a plafonat unele prețuri la produse ca brânzeturile și cafeaua.
În Muntenegru cetățenii au răspuns chemării Alternativa Crna Gora în 31 ianuarie. Și muntenegrenii erau nemulțumiți de prețuri. Jurnaliștii au cerut date de la administrația fiscală și au aflat că oamenii au făcut un plus de aprovizionare cu o zi înainte, așadar boicotul nu s-a simțit. Supermarketurile din Muntenegru au beneficiat de ajutoare guvernamentale, ceea ce a diminuat impactul.
În Kosovo lumea s-a mobilizat pe grupuri de Facebook ca „Network Priștina”, pentru a organiza un boicot în 10 februarie.
În Macedonia de Nord politicienii s-au declarat solidari cu protestatarii susținând prețuri mai mici în supermarket.
În Serbia zguduită de proteste care durează de săptâmâni și care au dus la demisia premierului Vucici, un boicot a avut loc în 31 ianuarie. Consecința a fost o scădere cu 20% a vânzărilor în acea zi, dar și o creștere a prețurilor la unele produse în zilele următoare. Sârbii și-au propus boicoturi în lanț în perioada 7-14 februarie.
Bosnia Herțegovina s-a confruntat cu o situație paradoxală: deși a avut loc un boicot la sfârșitul lunii ianuarie, încasările supermarketurile au crescut. Explicația ar fi că au venit cumpărători din Croația care participau la boicotul croat, dar se aprovizionau din Bosnia.
Publicația The European Correspondent pune întrebarea dacă boicotul este o soluție în fața inflației și a economiilor slabe:
„Economiștii susțin că inflația nu se referă doar la prețurile supermarketurilor – este alimentată de întreruperile lanțului de aprovizionare, fluctuațiile valutare și forțele pieței globale. Așadar, în timp ce boicoturile ar putea atrage atenția și chiar declanșează scăderi de preț pe termen scurt, accesibilitatea reală necesită mai mult decât să săriți peste o tură de cumpărături. Pentru o schimbare de durată, guvernele trebuie să intervină cu reglementări mai puternice ale prețurilor, politici anti-monopol și subvenții pentru bunuri esențiale…Fără salarii mai bune, puterea de cumpărare rămâne slabă, indiferent câte boicoturi ar avea loc. Pe scurt, boicoturile transmit un mesaj, dar soluțiile reale au nevoie de mișcări mai mari”, notează The European Correspondent.
Călin Georgescu a copiat modelul boicotului, dar l-a asezonat cu minciuni și noi deliruri. A susținut că hypermarketurile declară profit zero și a îndemnat oamenii să meargă către producătorii mici din piețe. O comparație obiectivă arată că prețurile sunt duble sau triple la piață: ceapa 2,90 la Lidl și 4 lei la piață, cartofii 2,50 la supermarket, 4,50 la piață etc.
Câteva cifre din surse statistice sunt, de asemenea, grăitoare: Termene.ro, citat de G4Media, arată că lanțul francez Carrefour a raportat un profit de 249 milioane lei în 2023, Lidl Discount a avut un profit de peste un miliard de lei, Kaufland a avut un profit de 864 milioane lei, iar Mega Image a avut un profit de 218 milioane de lei.
Pe site-ul Ministerului de Finanțe vedem că cifra de afaceri LIDL ROMANIA SCS. a fost de 579,270,747.00 RON în anul 2023, cu un profit de 45,974,264.00 RON. Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 34.28%.
Dacă supermarketurile s-ar închide, odată cu ele zeci de mii de locuri de muncă ar dispărea:
- Kaufland România (Germania) – 13.827 angajați;
- Lidl România (Germania) – 10.086 angajați;
- Carrefour România (Franța) – 18.000 angajați;
- Auchan România (Franța) – 11.000 angajați;
- Mega Image (Belgia) – Peste 10.000 angajați.
Și, fiindcă narativele antioccidentale ale lui Călin Georgescu susținute de cea mai toxică emisiune TV, Culisele … de la Realitatea, acuză multinațioanalele de toate relele României, iată câteva cifre de pe pagina de FB a Melaniei Cincea:
„Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre:
- 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD.
- 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD.
În 2023, multinaționalele au plătit la buget:
- 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români.
- 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA.
- 2,7 miliarde USD impozit pe profit”.
Delirul antioccidental al lui C.G. devine tot mai periculos, atât timp cât produce vrajbă și violență într-o societate vulnerabilă.
Boicotul a fost contracarat de mulți români cu mintea la ei, stimulați de activiști ca Dana Hering. Plagiatul lui C.G. este un eșec cu costuri pe care, deocamdată, nu le plătește el, ci arestații de azi din Piața Victoriei, jandarmii și statul român.
Citește și: Pe pagina mea de Facebook curge sânge
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Facebook / Oscar Manto / Fabrica de ironii)
