Borduri și pavaj modern în cetatea mediavală Deva, care a fost renovată cu 5 milioane de euro.
Primarul orașului, Florin Oancea, a postat mai multe fotografii pe Facebook, în care se vede cum, pe lângă zidurile vechi de aproape 800 de ani, au fost puse pietre de pavaj moderne, balustrade noi și chiar stâlpi de iluminat care nu se integrează în contexul monumentului istoric.
Mai mult, traseele sunt delimitate cu borduri din ciment, așa cum sunt cele care se pun în prezent în orașele României.
Citește și: 70 de foști inculpați interceptați de procurorii DNA cer despăgubiri de la stat
Borduri și pavaj modern în cetatea mediavală Deva
„Lucrările de reabilitare şi amenajare a Incintei I din Cetatea Deva, partea din vârful monumentului istoric, un proiect spectaculos, sunt aproape de a fi terminate.
Refuncționalizarea Incintei I și reintroducerea acesteia într-un circuit turistic coerent, alături de incintele II și III care sunt deja reabilitate, va determina funcționalitatea întregului monument istoric, creând premisele dezvoltării turismului cultural-istoric, punerea în valoare a istoriei și tradițiilor zonei și implicit creșterea numărului de turiști.
Această investiție are o valoare totală de peste 23 milioane lei (aproape 5 milioane de euro), contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene fiind în valoare de 18,7 milioane lei. Sursa de finanțare: Programul Operațional Regional, prin Agentia pentru Dezvoltare Regională Vest.
Mare parte din evenimentele din 2024 vor fi organizate în incintele I, II și III ale Cetății”, a scris primarul Devei pe FB.
Primarul se laudă cu proiectul, în ciuda faptul că a acceptat borduri și pavaj modern în cetatea mediavală Deva.
„Este un proiect care pune în sfârșit în valoare frumusețea Cetății noastre, emblema municipiului Deva. Sunt foarte mulțumit că și acest proiect l-am dus la bun sfârșit, așa cum voi face cu toate investițiile din Deva”, a afirmat Florin Oancea.
Citește și: Dan Dungaciu este suspect pentru abuz în serviciu într-un dosar DNA
Cetatea medievală a Devei are 781 de ani. Distrusă în 1849
Cetatea medievală a Devei a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m. A fost gata în 1264.
În timpul revoluției maghiare din 1848–1849, cetatea se afla în mâinile soldaților austrieci aflați sub conducerea comandantului Kudlich. Lupte au avut loc doar după eliberarea Transilvaniei de Nord de către generalul polonez Bem.
În februarie 1849, aici au ajuns și revoluționarii conduși de Avram Iancu, ca prieteni ai austriecilor. Revoluționarii maghiari au reușit să ocupe cetatea, devenind astfel din cele trei cetăți ocupate de honvezi, după Buda și Arad.
În dimineața zilei de 13 august 1849, magazia cu praf de pușcă a fortăreței explodează. Cetatea este distrusă în mare parte, în explozie pierind și soldații din garnizoana cetății. A fost dărâmată toată latura de est a cetății. În 18 august 1849, aici a capitulat generalul Bem în fața trupelor habsburgice. (sursa: Wikipedia).
Bojdeuca lui Creangă, scandal pentru o restaurare prea modernă
Un scandal uriaș a izbucnit în noiembrie, după ce președintele Consiliului Județean Iași a postat, tot pe Facebook, fotografii cu lucrările de restaurare a Bojdeucii lui Ion Creangă.
Arhitecții au criticat unele aspecte ale refacerii primei case memoriale din istoria României. Președintele Consiliului Județean Iași și oamenii care au aprobat renovarea au explicat de ce au ales soluțiile care au declanșat atât de multe nemulțumiri.
Arhitectul Mihai Duțescu a susținut că o mare problemă o reprezintă calitatea lucrărilor, dar și faptul că monumentul a fost depersonalizat, transformat într-un for rece.
„Primul ține de calitatea lucrărilor. Nu mă refer la calitatea intrinsecă a materialelor de construcție sau la corectitudinea punerii în operă, fiindcă doar din niște poze apărute pe net n-ai cum să zici mare lucru. Mă refer la calitatea lucrărilor de proiectare, la deciziile din timpul proiectării.
Or, aici, judecând chiar și doar după pozele care au invadat online-ul, e clar că acea așa-zisă restaurare (care, la rigoare, nu s-ar fi numit restaurare nici dacă era proiectată bine, ci reabilitare) e tributară unei logici de tip Mr. Bricolaj, care a sufocat România – dar asta e o altă discuție – complet fără legătură cu ce ar trebui să presupună un astfel de proiect, pentru o căsuță țărănească veche de aproape 200 de ani. Mai ales dacă e și clasată ca monument istoric”, a scris acesta pentru Critic Atac.
Citește și: Bojdeuca lui Creangă. Cum a ajuns să arate ca o casă de lux
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
