A mai trecut o iarnă peste Hanul Solacolu, însă autoritățile și proprietarii nu au făcut ceva vizibil pentru salvarea clădirii monument istoric, aflată în București, pe Calea Moșilor nr. 134-134A. Reprezentanții Ministerului Culturii spun că au discutat cu proprietarii, aceștia au fost amendați, dar invocă lipsa banilor pentru salvarea monumentului. Mai mult, când aceștia au vrut să vândă imobilul, Ministerul a declinat dreptul de preemțiune către Primăria Capitalei, instituția și-a exprimat intenția de a cumpăra imobilul, însă proprietarii ar fi crescut prețul și aici s-a produs un blocaj, potrivit sursei citate. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun la rândul lor că au amendat proprietarii și au sesizat Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții pentru a lua măsuri.

Cu fiecare zi care trece, starea clădirii se agravează și pe lângă faptul că se pierde un imobil valoros, zidurile rămase riscă să cadă oricând peste trecători și să se producă o tragedie.

Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003.

Ce spune Ministerul Culturii

Direcția pentru Cultură a Municipiului București a propus de-a lungul timpului mai multe soluții în vederea protejării și salvării monumentului istoric Hanul Solacolu, proprietate privată, efectuând controale pentru constatarea situației existente pe teren, finalizate prin note de constatare, sesizând instituțiile competente, cu scopul de a salva de la colaps acest imobil, iar proprietarii au fost sancționați contravențional de Poliția Locală. Când proprietarii și-au exprimat intenția de a vinde imobilul, Direcția pentru Cultură a Municipiului București a declinat exercitarea dreptului de preemțiune pentru cumpărarea acestuia către Municipiul București, care și-a exprimat această intenție, ceea ce a dus la creșterea prețului solicitat inițial de proprietari și a cauzat un blocaj,

se arată în răspunsul trimis de Ministerul Culturii.

Reprezentanții instituției spun că i-au chemat pe proprietari la dialog si le-au propus chiar un parteneriat public-privat pentru a restaura hanul pe fonduri europene, însă fără rezultat.

”Proprietarii au fost informați în scris despre obligațiile pe care le au conform Legii nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice și au fost invitați la discuții la sediul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, împreună cu reprezentanții instituțiilor competente, pentru a clarifica situația imobilului, în vederea găsirii soluțiilor optime și de urgență pentru salvarea acestuia de la degradare și distrugere. Proprietarii imobilului au fost invitați și la sediul Ministerului Culturii și Identității Naționale cu scopul demarării unui parteneriat public-privat, în vederea accesării de fonduri europene pentru restaurarea acestuia, în anul 2016. De altfel, cunoașteți disponibilitatea de care Ministerul Culturii a dat dovadă în rezolvarea acestei probleme. La acel moment, proprietarii imobilului au susținut că nu dispun de suficiente resurse financiare pentru întocmirea documentației necesare”, se arată în răspunsul trimis de Ministerul Culturii.

Reprezentanții instituției spun că actuala legislație face exproprierea clădirii imposibilă și este nevoie de modificarea legislației, iar salvarea monumentului depinde de proprietari. Reamintim că în ultimii 5 ani, fiecare ministru al Culturii a promis că are ca prioritate elaborarea Codului patrimoniului, însă documentul încă se lasă așteptat.

Situația în care se află Hanul Solacolu este efectul mai multor factori, respectiv cadrul legislativ extrem de strict, care face ca exproprierea pentru cauza de utilitate publică a monumentelor istorice să fie practic imposibilă, și atitudinea proprietarilor, care de fiecare dată când au fost puși în fața unei soluții au invocat diferite motive pentru ca aceasta să nu poată fi aplicată. Punem însă accent pe responsabilitatea proprietarilor, având în vedere că anul trecut Ministerul Culturii și Identității Naționale și-a exercitat cu succes dreptul de preemțiune pentru Ansamblul conacului Brătienilor – Vila Florica, decisivă fiind atitudinea proprietarilor, care și-au dorit ca acest monument istoric să rămână în circuitul public și să revină în patrimoniul statului. La nivel național, în situația Hanului Solacolu se găsesc și alte imobile monumente istorice, distruse în urma neglijenței proprietarilor. Din acest motiv, Ministerul Culturii și Identității Naționale intenționează elaborarea și promovarea unor modificări legislative, care să rezolve astfel de situații și totodată să contribuie la o mai bună protejare a patrimoniului cultural național construit,

se mai arată în răspunsul Ministerului Culturii.

Ce spune Primăria Capitalei

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că au efectuat mai multe verificări la Hanul Solacolu și au sesizat Ministerul Culturii și Inspectoratului Regional în Construcții București – Ilfov, deoarece nu au ce să facă în afară de aplicarea unor noi sancțiuni.

”Primăria Municipiului București – prin Direcția Control din cadrul Direcției Generale de Politie Locală şi Control a Municipiului București a efectuat verificări la imobilul în cauză și a înștiințat instituțiile abilitate (cu atribuții în domeniu, în funcție de competentele acestora).  Inspectoratului Regional în Construcții București – Ilfov a fost sesizat prin adresa nr.17307/28.04.2017 că “în urma verificărilor efectuate în data de 26.04.2017 de către reprezentanții direcţiei noastre s-a constatat, prin vizualizare, starea avansată de degradare a construcțiilor existând riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbuşirea, precum și surparea unei porțiuni din trotuarul pietonal (de lângă construcție), fapt ce a dus – presupunem – și la prăbușirea zidului clădirii în aceasta zonă, astfel existând posibilitatea pătrunderii accidentale în subsol, fapt ce prezintă un real pericol pentru trecători ținând cont de faptul că pereții de fațadă sunt la aliniamentul stradal şi pentru clădirile adiacente” și s-a solicitat să se analizeze cazul și să dispună măsurile ce se impun conform prevederilor Legii nr.10/1995 – republicată.  Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Ministerului Culturii și Identității Naționale și Institutului Național al Patrimoniului au fost sesizate prin adresa nr.17305/28.04.2017 că în urma verificărilor efectuate în data de 26.04.2017 de către reprezentanţii direcţiei s-a constatat, prin vizualizare, starea avansată de degradare a construcţiilor existând riscul desprinderii unor elemente ale acestora sau chiar prăbuşirea, fapt ce prezintă un real pericol pentru clădirile adiacente şi pentru trecători ţinând cont de faptul că pereţii de faţadă sunt la aliniamentul stradal” si s-a solicitat să se analizeze acest caz și să dispună măsurile ce se impun conform competențelor, deoarece instituția noastră în afară de a mai aplica încă o sancțiune contravențională în conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice, nu poate dispune alte măsuri”, se arată în răspunsul trimis de Primăria Capitalei.

Reprezentații Direcției Control din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală şi Control a Municipiului București spun că nu au discutat cu proprietarii imobilului – comunicarea cu aceștia s-a făcut în scris. Primăria Capitalei nu a comunicat ce sancțiuni a aplicat proprietarilor nici rezultatul discuțiilor cu proprietarii.

Într-un răspuns trimis în 2017, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau că au aplicat două amenzi, fiecare în valoare de 4.000 lei, însă proprietarii le-au contestat în instanță. (Mai multe pot fi citite aici)

Ce spune legea

Potrivit legislaţiei în vigoare clădirea poate fi expropriată sau răscumpărată, însă nu s-a iniţiat nimic în acest sens. În plus, distrugerea unui monument poate fi infracţiune potrivit legii, proprietarii având obligaţia să îngrijească clădirea, iar dacă nu au bani să o restaureze o pot vinde, Ministerul Culturii și Primăria Capitalei având posibilitatea să exercite dreptul de preemțiune (cele două instituții sunt întrebate înaintea altor cumpărători dacă doresc să cumpere clădirea).

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede:

Art. 10.

”(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.

(3) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice și a zonelor de protecție a acestora sau instituirea unor servituți poate fi inițiată și aplicată numai cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor.”

Art. 36

”(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi:

1. a) să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric, conform art. 17;
2. b) să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii (…).”

Articolul 55

”(1) Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice, a zonelor lor de protecţie şi a zonelor protejate următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

1. a) executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare, asupra unui monument istoric, în zona sa de protecţie sau în zonele protejate fără avizul Ministerului Culturii sau al serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz;
2. b) încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 36 de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric;

Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menţionate la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Contravenţiile la regimul de protejare a monumentelor istorice se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor.”

Art. 57, alin. (1) “Contravențiile SE CONSTATĂ ŞI AMENZILE SE APLICĂ de specialiștii direcțiilor pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județene, respectiv a municipiului București, de împuterniciții Ministerului Culturii şi Cultelor, de inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcții sau de inspectorii Ministerului Finanțelor Publice, după caz” iar conform alin.(2) “Pentru contravențiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) constatarea şi aplicarea amenzilor SE POT FACE şi de către primar, președintele consiliului județean şi împuterniciții acestora sau de către organele de politie, după caz”.

În conformitate cu prevederile art. 54, alin. (1) “Desființarea neautorizată, distrugerea parțială sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii și Cultelor, degradarea, precum și profanarea monumentelor istorice constituie infracțiuni și se sancționează conform legii” (…).

În conformitate cu prevederile art. 26, alin. (1)”În vederea protejării monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplinește, direct sau prin serviciile sale publice deconcentrate ori prin alte instituții publice subordonate, următoarele atribuții: (…) punctul 15 ”constată contravenții şi aplică sancțiuni prin împuterniciții săi şi ia măsurile corespunzătoare de sesizare a organelor de cercetare penală, în cazul infracțiunilor”.

Potrivit Legii 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor (Legea fațadelor), Primăria Capitalei avea obligația de a inventaria clădirile dărăpănate, să notifice proprietarii, iar dacă aceștia nu le reparau până la finalul anului 2013, administrația locală urma să facă lucrările și să recupereze banii de la proprietari. Legea însă nu a fost pusă în practică de municipalitate. Primăria a început să inventarieze clădirile, însă nu a făcut regulamentul de aplicare a legii și aici s-au blocat lucrurile.

„Deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii şi a prezentei legi, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor”, se arată în „Legea fațadelor”.

Pentru a sprijini proprietarii/administratorii să-și reabiliteze fațadele clădirilor, Guvernul facilitează acordarea de credite bancare cu garanție guvernamentală și cu dobândă subvenționată.

Aceste credite sunt acordate atât persoanelor fizice care dețin în proprietate un imobil cu fațadă degradată, cât și Asociațiilor de proprietari.

De asemenea, Primăria poate cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate ca monument istoric, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor, precum şi din staţiunile/localităţile/zonele turistice, balneare, climatice şi/sau balneoclimatice.

Istoricul clădirii

Hanul Solacolu se află în Bucureşti, sector 2, pe Calea Moşilor nr. 134-134A şi este înscris în Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti la numărul 1560, cod LMI B-II-m-B-19262.

Imobilul a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul.

Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.

Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.

După anii 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întâmplat deoarece era în curs de retrocedare.

Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003 moştenitorilor – Solacoglu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban – în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003.

După ce au intrat în posesia bunului, proprietarii au declarat că ar vrea să restaureze hanul, însă nu au bani.

Şi după retrocedare oameni fără locuinţă au continuat să stea acolo, proprietarii reuşind să scape de chiriaşii nedoriţi abia în 2008, după mai multe razii ale Poliţiei, care a descoperit că în această casă a funcţionat şi un bordel.

Acoperişul hanului s-a prăbuşit în 2010 deoarece proprietarii nu au făcut nimic pentru a pune în siguranţă clădirea.

„Ni s-a luat o clădire salubră, o clădire decentă în centrul Bucureştiului şi ni s-a dat înapoi o groapă de gunoi. Am alcătuit un proiect de reabilitare a clădirii, de redare a funcţionalităţii ei. Realizarea acestui proiect implică o sumă foarte mare de bani pe care nu o avem. Am încercat să găsim investitori însă nu am găsit”, a declarat presei unul din moştenitorii clădirii, în 2010, după ce acoperişul Hanului Solacolu s-a prăbuşit, iar subiectul a ajuns în atenţia presei.

FOTO: Catiușa Ivanov