„Până în prezent, Primăria Municipiului București nu a încheiat niciun contract finanțat prin fonduri europene pentru gestionarea deșeurilor”, este răspunsul primit de G4Media.ro chiar de la Primăria Capitalei. În lipsa unui plan coordonat la nivelul Capitalei, fiecare sector dintre cele șase sectoare și-a făcut propria strategie de colectare și gestionare a gunoiului.
Așa s-a ajuns la situații absurde într-o capitală de stat membru UE. În timp ce în Sectorul 1, cel mai bogat din punct de vedere al resurselor financiare, cetățenii nu plătesc nimic pentru colectarea gunoiului, în Sectorul 2 – printre cele mai sărace – cetățenii au fost obligați să plătească atât tarifele, cât și taxă specială de habitat.
Iar începutul de an a adus și primul mare scandal legat de gunoaie. Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a refuzat să mai plătească facturile pentru compania Romprest, arătând că municipalitatea plătește nejustificat cele mai mari tarife din țară. Armand a acuzat Romprest că umflă facturile, în timp ce compania s-a apărat cu contractul atribuit de fostul primar liberal Andrei Chiliman. După aproape jumătate de an în care gunoiul nu a fost colectat sau a fost ridicat sporadic, cele două părți au convenit o scădere a valorii contractului.
Cine colectează deșeurile în București?
- Sectorul 1: Compania Romprest Service S.A. Este disputată între două grupări de acționari. Una e controlată de Maricel Păcuraru (patronul Realitatea PLUS), alta de Andrei Drăcea (cetățean român născut la Moscova, cu afaceri cu statul în domeniul sănătății, care a cumpărat o parte din acțiuni de la Radu Budeanu). Și statul e acționar cu 10% prin Compania Aeroporturi București.
- Sectorul 2: Compania Supercom (controlată de Ilie Ciuclea, fost senator PSD)
- Sectorul 3: Societatea SD 3 Salubrizare și Deszăpezire (deținută de Consiliul Local)
- Sectorul 4: Rosal (fondată de Silviu Prigoană)
- Sectorul 5: Salubrizare Fapte 5 SA (deținută de Consiliul Local)
- Sectorul 6: Urban SA (Gabriel Teodor Florescu, reținut în 2015 de Parchetul General pentru o presupusă evaziune fiscală și trimis în judecată)
Și pentru că nu există o viziune de ansamblu pe tot orașul, fiecare sector are propriul regulament de salubritate, iar firmele acționează în consecință. În unele sectoare se colectează separat, în altele nu. Un lucru este însă comun: nicăieri în capitală nu s-a implementat sistemul modern al containerelor îngropate, astfel încât majoritatea blocurilor au rămas captive modelului cu ghene insalubre, care produc mizerie în interiorul imobilelor și favorizează apariția gândacilor și a șobolanilor.
Prețul lipsei oricărei strategii
Pentru că nu colectează selectiv și nu reciclează aproape nimic, Capitala este captivă în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor de depozitul de deșuri de la Vidra. A spus-o ministrul Mediului, Tanczos Barna, după o ședință la Sectorul 1 în luna iulie: ”Există o singură locaţie autorizată din punct de vedere de mediu, unde se pot depozita deşeurile şi Ministerul va analiza posibilitatea oferirii unei alternative pentru a putea depozita deşeurile şi în alte judeţe, în cazul în care pe acele locaţii autorizate şi aprobate din punct de vedere al mediului există şi această posibilitate”.
Iar groapa de gunoi de la Vidra mai are loc pentru deșeurile colectate în trei ani. Apoi se va umple.
Un alt proiect ratat este cel al incineratorului ecologic, care ar fi trebuit să rezolve problema gropilor de gunoi arhipline din jurul capitalei. Fostul primar general Gabriela Firea a lansat proiectul, dar primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, s-a opus categoric instalării acestui dispozitiv pe raza sectorului său. Astfel că incineratorul, ce urma să fie construit cu fonduri europene, a rămas doar la stadiul de proiect.
Cum s-a ajuns însă în această situație, în care fiecare primar de sector face ce vrea, fără o minimă coordonare și fără un plan unitar? Primăria București recunoaște că banii europeni pentru rezolvarea problemei deșeurilor au fost ignorați de-a lungul anilor, însă spune că a făcut un prim pas pentru atragerea unor fonduri europene pierdute, disponibile până la finalul exercițiului financiar 2014-2020.
„În iulie 2021, PMB împreună cu primarii celor 6 sectoare au înființat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiului București, pentru implementarea strategiei de colectare și de tratare a deșeurilor din București prin accesarea fondurilor europenepe exercițiul 2014-2020, care erau disponibili dar care nu au fost atrași până acum”, se arată într-un răspuns al Primăriei Generale remis G4Media.ro.
Municipiul București a fost eligibil pentru atragerea fondurilor europene începând cu anul 2016, când a apărut Ghidului solicitantului pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, însă abia în decembrie 2017, printr-o hotărâre de Guvern, Planul a fost revizuit și aprobat.
A trebuit să mai treacă alți doi ani, spune Primăria într-un răspuns pentru G4Media.ro, ca să fie demarată procedura de achiziție publică pentru realizarea Planului de Gestionare al Deșeurilor. Un plan care a ajuns să fie propus și aprobat de consilierii generali după alți doi ani și anume, în septembrie 2021. Mult prea târziu.
Experții în managementul deșeurilor consultați de G4Media.ro spun că la ora actuală, reciclarea în București este făcută în proporție de maximum 12 % și că până acum, capitala a ratat obiectivul de 50 % pe care trebuia să îl îndeplinească până în 2020.
„Bucureștiul, atât la nivel de municipiu cât și la nivelul sectoarelor, se zbate încă pentru a găsi o soluție unitară, performantă, adecvată vremurilor noastre, pentru a-și administra deșeurile. Deocamdată, dacă la nivel de sectoare există măcar o salubrizare rezonabilă, în ceea ce privește managementul efectiv al deșeurilor, recuperarea materialelor utile prin reciclare este departe de-a fi ceea ce ne dorim. La o reciclare de 10-12%, Bucureștiul mai are un drum foarte lung de parcurs până la cei 55% de atins până in 2025. Deja a ratat crunt obiectivul de 50% pentru 2020„, a declarat pentru G4Media.ro Raul Pop, expert deșeuri, fost secretar de stat în Ministerului Mediului.
El mai arată că, spre deosebire de zona Bucureşti-Ilfov, restul țării s-a organizat în Asociații de Dezvoltare Intracomunitară prin intermediul cărora au atras finanțări de circa de 2 miliarde de euro, concretizate în stații de sortare şi de transfer, depozite moderne de deşeuri şi chiar pubele şi auto-speciale.
(Foto: G4Media)
Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
