Bulgaria nu primește în secret refugiați sirieni și afgani pentru a fi acceptată în Schengen. Afirmația, distribuită pe rețele de socializare la scurt timp după ce țara a aderat parțial la acest spațiu, este falsă, arată Factcheck.bg.
Bulgaria va adera la spațiul Schengen, deocamdată doar aerian și maritim, de la 31 martie. Decizia a venit la 17 ani după ce și-a exprimat dorința de a fi parte din zona de liberă circulație.
UE a anunțat încă din 2011 că Bulgaria a îndeplinit criteriile tehnice necesare. La nivel politic, lucrurile s-au blocat, din cauza Austriei și Olandei, la fel ca și în România.
Bulgarii nu au văzut această soluție ca pe un succes al guvernului lor. Din contră, la o săptămână după ce decizia a fost publicată în buletinul oficial al UE, un sondaj făcut de televiziunea națională bulgară a arătat că pentru jumătate dintre cetățenii chestionați acceptarea parțială în spațiul Schengen este mai degrabă un eșec.
Bulgaria nu primește în secret refugiați
După anunțul că Bulgaria este primită în Schengen, pe rețelele de socializare și în publicațiile media au apărut afirmații potrivit cărora decizia ar fi fost rezultatul unei „înțelegeri” și al unor „angajamente luate în secret de către guvern” de a accepta refugiați în țară, arată Factcheck.bg.
Sugestia era că procesul a fost ascuns societății bulgare și, după decizia Consiliului UE, țara s-ar confruntat cu un risc mai mare ca niciodată.
Minciuna a fost distribuită liderii mai multor partide, printre care Partidul Socialist Bulgar (BSP), partidul Renașterea și partidul Există un Astfel de Popor (ITN), care, pe lângă profilurile lor de Facebook, folosesc și tribuna Adunării Naționale pentru a-și prezenta tezele.
La început, s-a afirmat că Bulgaria ar fi acceptat să primească înapoi, din Europa de Vest, „6.000 de sirieni și afgani”. Apoi, numărul de refugiați care ar fi trimiși în Bulgaria a crescut de mai multe ori până când a devenit „nelimitat”, potrivit Factcheck.bg.
O altă afirmație falsă este că țara s-ar afla în prezent pe locul 3 în Europa în ceea ce privește primirea migranților, iar acest lucru ar amenința Bulgaria să devină un „lagăr de concentrare” sau „cea mai mare tabără de refugiați din Europa și poate din lume”.
Printre alte consecințe descrise ca fiind înspăimântătoare se numără „distrugerea primăriilor”, care ar trebui să asigure accesul la educație și servicii sociale pentru refugiați.
„Amenințările” enumerate au în comun cuvântul „refugiați”, fie că este vorba de statutul juridic specific de protecție internațională, fie că acest cuvânt este folosit în mod incorect pentru toți migranții.
„Înțelegerea secretă” pentru 6.000 de refugiați
Campania falsă potrivit căreia apartenența țării la Schengen este o monedă de schimb între Sofia, București și Viena pentru primirea migranților care au cerut azil în Austria a început după o postare în publicația austriacă Der Standard.
Publicația a susținut, că, potrivit datelor Ministerului austriac de Externe, că ar urma să fie trimiși înapoi în Bulgaria 6.000 de migranți, iar România 2.000.
De asemenea, a fost citată și opinia prim-miniștrilor din Bulgaria și România. „Bulgaria nu va accepta condiții suplimentare de genul Migranți vs Schengen în aviație”, a declarat premierul Nikolai Denkov.
Marcel Ciolacu a răspuns: „Nu am văzut cereri de la sirieni și afgani care să vrea să locuiască în România de când este în vigoare acest mecanism european. „
Povestea despre cei 6.000 de migranți a fost completată de o postare a liderului ITN, Slavi Trifonov, care a publicat pe profilul său de Facebook un document care ar „dovedi” că Bulgaria a fost de acord să primească din Austria exact acest număr de persoane.
Datele citate în document sunt, de fapt, un răspuns la o întrebare parlamentară adresată de deputata austriacă Stefanie Krisper ministrului de interne Gerhard Kerner, conform Factcheck.bg.
Informațiile solicitate se referă la toate procedurile de detenție, deportare și retragere a statutului de refugiat din Austria.
Potrivit acestor statistici, în 2022, în Bulgaria au fost depuse 9.196 de cereri de readmitere a refugiaților, iar Bulgaria a acceptat cererile pentru 6.619 persoane.
Repatrierea migranților, stric reglementată
Implicația generală a postării este că numărul de persoane enumerate face parte din „înțelegerea” noastră cu Austria împotriva ridicării veto-ului privind aderarea Bulgariei la Schengen și că se așteaptă ca acestea să fie trimise la ei.
De fapt, repatrierea migranților și a refugiaților în temeiul Regulamentului de la Dublin are termene de punere în aplicare strict reglementate, iar cei 6.000 de refugiați menționați nu pot să apară acum brusc în Bulgaria.
Există o diferență în procedurile de primire pentru persoanele care au solicitat protecție, în funcție de statutul pe care îl au în prima țară. În publicația lui S. Trifonov, sunt citate date privind admiterea persoanelor din țări terțe, adică este vorba despre persoane care au primit deja statutul de refugiat sau care nu au solicitat protecție internațională (au trecut ilegal).
Depunerea unei cereri de readmitere în primul stat membru al UE în care migrantul a primit statutul de refugiat trebuie să aibă loc în termen de cel mult trei luni de la depunerea unei noi cereri de azil în altă țară. Răspunsul la cerere este de până la două luni.
Altfel spus, posibila returnare în Bulgaria a numărului menționat de refugiați din raportul austriac pentru anul 2022 trebuie să se fi întâmplat cel târziu până la mijlocul anului 2023, scrie Factcheck.bg.
Structura care implementează cererea de readmisie în Bulgaria este Ministerul de Interne. Conform statisticilor departamentului pentru 2023, este clar că în cadrul Acordului de la Dublin din toate țările UE au fost depuse cereri de returnare a 2.357 de persoane. Au fost returnate 564 de persoane. În 2022, cererile au fost 814, iar refugiații returnați au fost 194.
Bulgaria nu primește în secret refugiați. Numărul real, de câteva ori mai mic
Potrivit unui raport de sinteză întocmit în urma unei solicitări a Factcheck.bg de la Agenția de Stat pentru Refugiați (SRA), cererile de returnare a persoanelor care solicită sau primesc protecție internațională atât pentru 2022, cât și pentru 2023 sunt, de asemenea, de câteva ori sub numărul de 6.000 pentru toate țările UE, nu doar pentru Austria.
DAB este autoritatea responsabilă pentru punerea în aplicare a Regulamentului de la Dublin în Bulgaria, iar datele agenției includ și statisticile Ministerului de Interne.
În 2022, au fost primite 20.045 de solicitări din toate statele membre ale UE, dar numărul cererilor de transfer intern formulate a fost de doar 846, dintre care 202 au fost efectuate.
În 2023, au fost 17.900 de solicitări, 2.465 de cereri de transferuri de intrare, 590 de repatrieri.
DAB precizează că pentru o mare parte dintre cererile de repatriere în Bulgaria nu se primește nicio cerere de transfer, iar pentru o parte semnificativă dintre acestea, țara noastră a refuzat să readmită solicitanții de azil, deoarece, în conformitate cu prevederile Regulamentului de la Dublin, nu mai este considerată stat membru responsabil.
De asemenea, unele dintre cereri sunt contestate de către refugiații din țara din care urmează să fie repatriați, iar în majoritatea cazurilor instanța le dă dreptate.
Diferență mare între solicitări și cererile admise
Austria a înaintat Bulgariei 9.157 de cereri pentru 2022 și 6.544 pentru 2023. A solicitat 74 de transferuri în 2022, iar pentru 2023, doar 193 de transferuri. Refugiații returnați din Austria au fost 33 și, respectiv, 113 persoane pentru cei doi ani, potrivit Factcheck.bg.
Datele arată fără echivoc că există o diferență uriașă între solicitările și cererile de readmitere și refugiații care se întorc efectiv în Bulgaria. Dar, în scopul insinuărilor privind „amenințarea Schengen”, se folosește doar numărul de cereri, iar numărul persoanelor efectiv returnate este ignorat.
Niciunde în decizia Consiliului UE privind admiterea Bulgariei în Schengen nu există o obligație de a respecta Regulamentul de la Dublin în ceea ce privește returnarea sau readmisia persoanelor din țări terțe.
Nu a fost specificat un număr obligatoriu
Precizările pe tema refugiaților se regăsesc în Acordul dintre Bulgaria, România și Austria și în anexa la acesta, în care se convine că cele trei țări vor limita circulația secundară a persoanelor, în conformitate cu Acordul de la Dublin.
Documentul prevede că „Bulgaria și România se angajează să readmită toți solicitanții de azil pentru care sunt responsabile, în conformitate cu Regulamentul de la Dublin, fără limite privind numărul de persoane admise în decurs de o lună.
Sofia și București ar trebui să garanteze un răspuns rapid, în termen de trei zile, la cererile de returnare/acceptare a cererilor, în special din partea solicitanților de azil afgani și sirieni”
Nu a fost specificat un număr obligatoriu de persoane care să fie readmise, relatează Factcheck.bg.
Bulgaria nu se află pe locul trei în ceea ce privește primirea de migranți
Sugestiile potrivit cărora Bulgaria va fi inundată de refugiați și că „odată cu intrarea în Schengen, în zece ani, în Bulgaria nu va mai fi nici bulgar, nici stat” provin dintr-o postare pe Facebook a liderului Renașterea, reluată în Trud.com.
Kostadin Kostadinov susține că „Bulgaria se află deja pe locul trei în ceea ce privește cererile de azil depuse de emigranții ilegali.
Cu condițiile de intrare în Schengen acceptate de guvernul Bulgariei, în câteva luni va deveni prima țară din UE, care se va transforma în cea mai mare tabără de refugiați din lume.”
Ca „dovadă”, Kostadinov indică „Raportul privind azilul pentru 2023″ al Agenției pentru Azil a Uniunii Europene.
De fapt, raportul rezumă datele pentru 2022. Bulgaria este menționată de 3 ori, dar nu în contextul citat de Kostadinov.
Bulgaria se află într-adevăr printre primele trei țări din UE, dar în ceea ce privește cel mai mare număr de decizii privind cererile legate de punerea în aplicare a Regulamentului de la Dublin (după cum se poate observa din datele de mai sus).
„La nivel național, Germania și Franța au continuat să primească cele mai multe decizii privind cererile lor, reprezentând peste trei cincimi din totalul pentru teritoriul UE. Ca și în anii precedenți, Italia a emis cele mai multe decizii privind cererile de la Dublin în ansamblu. Cu toate acestea, pentru prima dată, Austria și Bulgaria se disting ca fiind a doua și a treia țară care au emis cele mai multe decizii, înaintea Germaniei și Greciei”, se arată în raport.
Citește și: A murit Alexei Navalnîi. Cel mai important opozant al lui Putin era în închisoare
Refugiații nu reprezintă pentru primării obligații noi
Viitoarele modificări ale Legii privind azilul și refugiații au fost, de asemenea, folosite pentru a susține afirmațiile manipulatoare potrivit cărora Bulgaria a încheiat un „acord privind migranții împotriva Schengen”.
Modificările la Legea privind azilul și refugiații (ZUB) au fost pregătite cu mult timp înainte de decizia Consiliului UE privind admiterea treptată a Bulgariei în Schengen.
Reprezentanți ai DAB, ai Președinției, ai Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Muncii și Politicii Sociale participă la pregătirea proiectului de modificare și completare a dispoziției. Unele dintre grupurile de lucru se reunesc de la sfârșitul anului 2022.
În motivarea propunerii, este scris că în martie 2023 a fost creat un grup de lucru cu reprezentanți ai Direcției „Justiție și Ordine Internă” a CE, ai Ministerului de Interne și ai DAB-MC, care participă la realizarea unui concept pentru modificările legislative necesare în ZUB.
Campania de dezinformare împotriva refugiaților
Dezinformarea cu privire la migranți ca fiind o amenințare la adresa Europei și a valorilor europene a fost un fenomen constant în ultimii zece ani, potrivit unei analize a platformei europene EU vs Disinfo.
Aceasta se concentrează pe anumite caracteristici, cum ar fi culoarea pielii, religia și diferența culturală, prin intermediul discursului de ură. Campania urmărește atât să insufle intoleranță și teamă față de noii veniți, cât și să insufle neîncredere și dezaprobare față de guverne.
În țara noastră, campania de dezinformare „refugiații împotriva Schengen” s-a bazat pe sugestii familiare: pentru topirea „națiunii bulgare” de către „refugiații care se vor stabili în țara noastră”, pentru pierderea identității naționale, pentru privilegierea refugiaților în comparație cu cetățenii bulgari.
Bulgaria este prezentată ca o victimă a unor înțelegeri de culise, plasată în poziția umilitoare de a accepta condiții dezavantajoase pentru ea. Toate faptele prezentate în acest text arată că aceste sugestii sunt complet nefondate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
