285 de școli din 805 aflate în 11 județe monitorizate înregistrează cel puțin o formă de segregare, potrivit unul raport prezentate de către Asociația Centrul de Avocacy și Drepturile Omului (CADO) prezentat în Parlamentul României, pe 5 mai.
Forma de segregare preponderentă este segregare etnică, care reprezintă 66.4% segregare per clase din cele 125 de școli identificate cu pondere minimă de elevi romi (3%) și cu minimum un nivel educațional cu minimum 2 clase și 27,5% din școlile respective dar cu minim 2 clădiri.
Doar 58% din școli au oferit date complete
1.387 de unități școlare din învățământul primar și gimnazial din 11 județe ( Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Ialomița, Maramureș, Mureș, Prahova, Suceava și sectoarele 2 și 5 București) au fost invitate să participe în cadrul procesului de monitorizare, din care 58% (805 școli) au oferit date complete, 62% fiind din mediul urban, iar 55% din mediul rural.
Datele raportului sunt reprezentantive doar la nivelul școlilor care au oferit date din cele 11 județe.
Rezultatele monitorizării dimensiunii segregării școlare și nivelul de pregătire a monitorizării acesteia de către Ministerul Educației, realizate în cadrul proiectului „Școala pentru toți copiii! -II” de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului – CADO în parteneriat cu Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară – ACDC, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Evenimentul de lansare a fost deschis de către reprezentanții Comisiei pentru învăţământ și Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din cadrul Camerei Deputaților, respectiv Mirela Elena Adominicăi, Simina Tulbure, Cătălin Zamfir Manea și Sorin Ion, secretar de stat pentru Învățământul Preuniversitar din cadrul Ministerul Educației.
Nouă din zece școli nu au participat la formare/informare specifică
Potrivit raportului de monitorizare din 2019, când Metodologia de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 5633/2019, principale rezultate arată că nouă din zece școli (89,5%) nu au participat la formare/informare specifică privind derularea procesului de monitorizare a segregării școlare, iar pentru 66.7% dintre școlile nu cunosc indicatorii utilizați pentru evaluarea segregării școlare și modul lor de calcul. De asemenea, 90.5% dintre școlile respondente nu văd vreo consecință negativă care ar deriva din neparticiparea unității școlare la procesul de monitorizare a segregării școlare.
În cadrul evenimentului s-au prezentat și date privind dimensiunea segregării școlare în funcție de criteriul etnic, dizabilitate, statutul socio-economic (nivelul educației părinților și caracteristica elevului de a fi beneficiar de bursă socială), performanțelor școlare (operaționalizat prin statutul de repetent al elevului, distribuirea elevilor repetenți în spațiile de învățare), neparticiparea la minim 80% din cursurile online organizate în pandemie și nevoia de educație remedială a elevului.
Astfel, cu privire la dimensiunea segregării școlare în cele 11 județe, potrivit raportului 35,4% (285 de școli) din 805 școli care au oferit date, înregistrează, cel puțin o formă de segregare.
Forma de segregare preponderentă este segregare etnică care reprezintă 66.4% segregare per clase din cele 125 de școli identificate cu pondere minimă de elevi romi (3%) și cu minimum un nivel educațional cu minimum 2 clase și 27,5% din școlile respective dar cu minim 2 clădiri.
Un alt rezultat prezentat a fost intersecționalitatea segregării care potrivit datelor oferite de către unitățile școlare 47% dintre școlile care au un minimum educațional cu minimum 2 clase.
„Segregarea este o problemă care nu mai poate fi contestată. Dacă nu o vom aborda cu celeritate, vor fi afectați nu numai copiii care sunt segregați dar și ceilalți copii iar întreaga societate va fi mai nesănătoasă, mai imatură, mai needucată. De ce spun asta?
Pentru că într-o perioadă a digitalizării rapide, în care totul se produce la o viteză foarte mare dacă vom avea un grup foarte mare de elevi care nu vor putea ajunge din urmă pe ceilalți copii acest lucru va trage întreaga societate în jos atât din punct de vedere socio-economic, profesional și așa mai departe.
Deci haideți cât mai curând să facem tot posibilul de a da o șansă la o viață normală milioanelor de copii aflați la risc de segregare. Angajamentul meu în această direcție nu se poate realiza fără sprijinul autorităților, instituțiilor, societății civile, a tuturor”, a declarat Cerasela Bănică, președinta CADO.
Îmbunătățirea practicilor instituționale
„Școala pentru toți copiii! -II” este un proiect derulat de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului – CADO în parteneriat cu Asociația Consultanților în Dezvoltare Comunitară – ACDC, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectului este îmbunătățirea practicilor instituționale în aplicarea legislației de prevenire și combatere a segregării și discriminării rasiale datorită acțiunilor de watchdog, monitorizare și advocacy a ONG-urilor capacitate pentru a identifica și raporta discriminarea elevilor romi în educație sub forma segregării.
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia).
Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.
Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.”
