CADO salută modificarea legislației penale, care previne victimizarea copiilor în procedurile penale

Asociația Centrul de Advocacy si Drepturile Omului (CADO) salută votul favorabil din Comisia juridică din Camera Deputaților din data de 21 decembrie 2022 privind proiectul de lege PL-x nr. 457/2022  care propune inclusiv modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

CADO a susținut necesitatea modificărilor regăsite în proiectul de lege din iunie 2022. Astfel, în colaborare cu un grup de parlamentari a propus o serie de prevederi de îmbunătățirea statutului victimei și martorului minor pe parcusul procedurilor penale, cum ar fi audierea minorilor, asistența juridică obligatorie, măsurile de protecție etc., în vederea prevenirii victimizării continue a copiilor pe parcusul procedurilor penale. Potrivit raportului din 2021 al Inspecției Judiciare, în perioada 2014-2019 peste 18.500 cazuri erau gestionate de organele de urmărire penală având copiii ca victime ale infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.

Aceste propuneri au fost dezvoltate de către CADO și îmbunătățite cu sprijinul unui grup de lucru alcătuit din ONG-uri, magistrați și experți în domeniul drepturilor copiilor și au vizat în special victimele infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, cum ar fi: hărţuire, sclavie, trafic de minori, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor rele tratamente aplicate minorului și hărţuire sexuală.

Citește și: Cătălin Teniță (REPER): Legea pensiilor speciale are două erori majore

Acest demers a avut loc în cadrul proiectului ReACT – Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie, derulat de Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina (IPSB),cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.  

Modificări propuse

Proiectul de lege  avizat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților prevede următoarele modificări ale Codului de procedură penală:

• Modificarea art 93 potrivit căreia asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau când persoana vătămată sau partea civilă este victima uneia dintre infracţiunile prevăzute de art.197, 199, 209-216, 216¹, art.218-223 din Codul penal.
• Modificarea art 111 alin. (6) prin introducerea obligativității organelor judiciare de a  dispune una sau mai multe dintre măsurile de protecție pentru victimele și nu atunci când este posibil şi când acesta apreciază. De asemenea, introducearea audierii victimelor minore ale infracțiunilor sexuale prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare.
• Modificarea art 111 alin. (7) prin extinderea aplicării prevederii audierii și reaudierii de către o persoană de acelaşi sex cu persoana vătămată si victmelor infracțiunilor privind violenţa în familie (art.199), rele tratamente aplicate minorului (197), hărţuire (208) şi hărţuire sexuală (223).
• Modificarea art 111 alin. (8) prin introducerea obligativității înregistrării audio video fără existența de excepții, deoarece prevederea curentă stabilește că „Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia persoanei vătămate, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă” devine regula. Potrivit raportului CADO 2022 și Inspecției Judiciare din 2021 organele de cercetare penală, de regulă, nu au înregistrat audiovideo mărturia victimelor minore, motivând lipsa de mijloacelor de înregistrare, fapt ce a dus la audieri repetate de către organele de poliție, cât și de procuror. Astfel, scopul inițial al prevederii nu se poate realiza dacă prin excepția prevăzută se ajunge la imposibilitatea aplicării regulei juridice, protecția victimelor minore fiind subminată de prevederea în sine.
• Modificarea art 113 prin extinderea măsurilor de protecție a victimelor inclusiv în situația în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii.
• Modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) prin introducerea persoanei vătămate în cadrul participanților ce au nevoie de asistență juridică și a cărei lipsă atrage sancțiunea nulității absolute. Prin aceasta modificare se va rezolva contradicția legislativa, deoarece conform art. 33 CPP, atât suspectul cât şi persoana vătămată sunt subiecți procesuali principali, fiind necesară stabilirea unui echilibru în ceea ce privește asistarea de către avocat.
• Modificarea art 352 privind Publicitatea şedinţei de judecată, ai anume, din oficiu sau la solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă persoana vătămată este minoră și este victimă a infracţiuniilor privind viața sexuala. Datele CADO și Inspecției Judiciare arată că ședința nepublică este declarată de către instanță de obicei când are loc audierea minorului nu și pe întreaga durată a procesului de judecată. Publicitatea întregului proces care implică victime minore ale infracțiunilor la viața sexuală duce la traume atât victimelor minore, cât și familiilor acestora, ca urmare a accesului publicului larg, inclusiv a presei la informații  care țin de intimitatea și demnitatea victimei, afectând astfel protecția acestora.
• Introducerea la art. 509 a alineate (6-7) prin care se stabilește o nouă măsură de protecție a victimele minore  în vârsta de 16 ani a infracțiunilor sexuale , și anume, judecătorul poate disune îndepărtarea din şedinţă a minorului dar și a părinţilor, ori  a tutorelui, curatorului ori a persoanei în îngrijirea sau în supravegherea căreia se află temporar minorul când se administreaza probe care pot avea o influenţă negativă asura minorului. Introducerea alin. (8) prin care instanța audiază persoana vătămătă doar în cazuri temeinic justificate.

CADO salută inițiativa Comisiei juridice de extinderea beneficiarilor modificărilor propuse și la victimele minore ale infracțiunilor privind supunerea la muncă forțată sau obligatorie (art. 212 CP), proxenetismul (art.213 CP),  exploatarea cerșetoriei (art. 214 CP), folosirea unui minor în scop de cerșetorie (art. 215 CP), folosirea serviciilor unei persoane exploatate (art. 216 CP),  folosirea prostituției infantile (art. 216¹ CP).

Îngrijorarea CADO

Totuși, CADO își exprimă îngrijorarea eliminării victimelor minore ale infracțiunii de hărțuire din grupul de victime minore care pot beneficia de toate aceste prevederi, precum și eliminarea victimelor pornografiei infantile de la asistența juridică obligatorie stabilită prin art. 93.

De asemenea, CADO dezaprobă introducerea de către Comisia juridică a Camerei Deputaților a amendamentului prin care ședințele de judecată devin nepublice prin invocarea unor “interese de stat”. Acest amendament va pune în pericol protecția victimelor minore prin formularea imprecisă, susceptibilă la abuzuri, neconstituțională din punct de vedere al respectării principiului calității legii.

CADO își exprimă speranța că în sesiunea parlamentară care va începe în luna Februarie 2023, Proiectul de lege sa fie votat în plenul Camerei Deputaților considerând și îngrijorările mai sus menționate, așa încât modificările să intre în vigoare și să producă efecte cât mai repede posibil.

Persoana de contact, Adriana Sumanaru, email adriana.sumanaru@cado.org.ro, telefon 0723 174 338.

„ReACT – Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie” este un proiect derulat de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER) și Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina (IPSB), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Scopul proiectului este îmbunătățirea statutului minorilor ca victime ale traficului uman în sistemul de justiție penală prin acțiuni de watch-dog, de advocacy de modificare a cadrului legislativ, de conștientizare a victimelor sau a potențialelor victime, a profesioniștilor privind drepturile copiilor în sistemul de justiție penală și de pregătire a profesioniștilor din sistemului judiciar și social privind aplicarea legislației naționale și europene privind drepturile copiilor, victime ale traficului, în sistemul judiciar.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile.

Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.”

Urmăriți PressHUB și pe Google News!