Concluzii interesante, atât pentru ieşeni, cât şi pentru politicienii vizaţi, pot fi trase analizând în profunzime cifrele obţinute în alegeri de principalii competitori electorali. Prima, şi probabil cea mai importantă, este aceea că, deşi părea că va fi primit în PNL ca să-l ajute pe Costel Alexe la CJ, în realitate s-a întâmplat exact pe dos.

Concret, primirea în PNL pare să-l fi salvat pe Chirica de o înfrângere după modelul altor oraşe mari din ţară. Totodată, cifrele arată că Alexe ar fi câştigat oricum şefia CJ, căci Mihai Chirica nu i-a adus un spor de voturi în oraş.

Liberalul a obţinut 14.000 de voturi în plus în judeţ în faţa lui Maricel Popa (PSD), şi numai 11.000 peste Popa în municipiul Iaşi, alături de Chirica. Concluzii interesante pot fi trase şi analizând cifrele de acum cu cele de la alegerile locale din 2016.

O alianţă PNL – USR-PLUS ar fi obţinut o victorie zdrobitoare la Iaşi. Dacă ar fi avut un acord înainte de alegeri, la fel ca în alte oraşe, cele trei formaţiuni ar fi înregistrat un scor electoral mult mai categoric la nivelul municipiului faţă de victoria PSD la alegerile locale din 2016.

Statisticile votului mai arată câteva lucruri interesante: Mihai Chirica a pierdut peste 10.000 de voturi faţă de anul 2016, PSD a pierdut în municipiu peste 27.000 voturi (şi alte 30.000 în restul judeţului), Marius Bodea (USR-PLUS) a luat cu aproape 100 de voturi mai mult în municipiul Iaşi (pentru candidatura sa la şefia Consiliului Judeţean) faţă de candidatul USR-PLUS la funcţia de primar al Iaşului (Cosette Chichirău), pentru Costel Alexe, voturile din afara municipiului Iaşi par a fi contat mai mult în câştigarea funcţiei de preşedinte faţă de cele din oraş, în timp ce Maricel Popa a obţinut mai multe voturi decât PSD atât în municipiu, cât şi în judeţ.

Care să fi fost zestrea de voturi a lui Chirica pentru PNL?

În 2016, sprijinit de PSD, Mihai Chirica obţinea primul său mandat la Primăria Iaşi cu un număr de 46.385 voturi. În 2020, sprijinit de PNL, Mihai Chirica a obţinut un număr de 36.196 voturi.

Diferenţa ajunge la 10.189 voturi. La scrutinul de duminică au fost înregistrate cu peste 13.000 voturi (valabil exprimate) mai puţin în municipiu faţă de 2016, astfel că vorbim despre cea mai slabă prezenţă din istoria electorală a Iaşului.

Dacă ne uităm la categoriile de vârstă din rândul cărora au absentat alegători, vedem că aceştia sunt, într-o majoritate covârşitoare, dintre persoanele cu o vârstă de peste 45 de ani: la vot s-au prezentat cu 22% mai puţini alegători care au peste 45 de ani, şi cu doar 2% mai puţini alegători ce au vârsta cuprinsă între 18 şi 44 de ani.

Diferenţa cea mai mare apare la segmentul de vârstă 45-64 (circa 9.000 de persoane în minus la vot) faţă de persoanele de peste 65 ani (circa 5.000 de persoane în minus la vot). De-a lungul anilor, mai multe analize şi sondaje făcute de specialişti au arătat că aceste categorii de vârstă ar vota preponderent cu PSD, dar, evident, nu în mod obligatoriu.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.