Un pic de soare ne poate face pe mulți dintre noi să visăm la înghețată, la plajă și la bronz, dar vremea caldă ne mai poate face și violenți, morocănoși și deprimați, scrie BBC.
În iulie 1988, în Statele Unite, pământul a fiert, în cea mai caldă vară înregistrată în această țară. Locuitorii orașelor s-au înghesuit pe plaje, consumul de energie electrică a fost mai mare ca niciodată, deoarece oamenii au dat drumul la aer condiționat, iar autostrăzile au fost pline de vehicule stricate, cu motoarele supraîncălzite. Înghețatele s-au topit înainte de a putea fi mâncate.
Dar s-a întâmplat.
1988 nu a fost doar un an al temperaturilor record, ci și al violenței record. A existat un număr fără precedent de crime, violuri, jafuri armate și atacuri – aproximativ 1,56 milioane de astfel de infracțiuni.
Ar fi putut exista o legătură între vreme și tendința generală de violență?
Oamenii de știință au bănuit de secole că vremea caldă ne poate modifica comportamentul. Ideea este cuprinsă chiar în limbajul nostru – vorbim despre temperamente incendiare, despre furie „fierbinte”, care se încinge „sub guler”. Iar Shakespeare a descris „sângele nebun care se agită” în căldura apăsătoare a unei veri de la Verona, din 1597.
Cele mai timpurii studii asupra fenomenului au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și au coincis cu primele statistici credibile despre criminalitate. Potrivit unei analize, infracțiunile împotriva oamenilor tindeau să atingă vârful în lunile de vară, în timp ce infracțiunile împotriva proprietății s-au dovedit a fi mai frecvente în timpul iernii, potrivit BBC.
De atunci, dovezile s-au acumulat.
Citește și: Vară toridă în Spania: flăcări, căldură, neputință
De la nervi în trafic la infracțiuni mai grave
În fiecare an, pe măsură ce mercurul termometrului se ridică, trecem printr-o transformare colectivă. Unele dintre simptome sunt relativ minore: oamenii sunt mai predispuși să claxoneze atunci când sunt blocați în trafic; poliția observă de obicei o creștere a comportamentului dezordonat și este mai puțin probabil să ajutăm străinii.
Dar altele sunt mai deconcertante.
Valul de căldură globală din 2018 – care a creat secetă pe suprafețe mari, un număr neobișnuit de mare de incendii în regiunile arctice, a făcut ca renii să meargă pe plajele Finlandei și chiar a micșorat un munte din Suedia – a fost, de asemenea, asociat cu unele evenimente umane alarmante.
În Marea Britanie, a existat un număr record de 999 de apeluri în care agenți de poliție comentau că publicul reacționează „foarte ciudat” la acest gen de vreme. În unele zone, poliția a raportat că apelurile la urgențe au crescut cu 40%, a menționat BBC.
Desigur, există o mulțime de explicații alternative pentru aceste incidente individuale. Dar corelația mai largă pare să fie susținută de o pondere a cercetărilor academice din întreaga lume.
În Africa de Sud, pentru fiecare grad în care temperatura crește, există o creștere cu 1,5% a numărului de crime.
În Marea Britanie, între aprilie 2010 și 2018, au existat cu 14% mai multe crime violente la 20 grade Celsius decât la 10 grade Celsius.
În Mexic, există mai multă crimă organizată când vremea e mai caldă – iar unii academicieni bănuiesc că acest lucru se datorează faptului că temperaturile mari crește „gustul pentru violență”. În Africa de Sud, oamenii de știință au descoperit că, pentru fiecare grad în care temperatura crește, există o creștere cu 1,5% a numărului de crime.
În Grecia, un studiu a constatat că peste 30% din 137 de omucideri raportate într-o anumită regiune au avut loc în zile cu o temperatură medie de peste 25 grade Celsius.
Modele similare care implică crime violente și căldură au fost observate și în Africa Subsahariană, Taiwan, Statele Unite, Finlanda și Spania… lista continuă. În total, efectul a fost demonstrat în sute de studii științifice.
Oamenii se revoltă mai mult vara
Apoi sunt revoltele. Într-un studiu, oamenii de știință au urmărit revoltele din întreaga lume din 1791 până în 1880 – și au descoperit că majoritatea covârșitoare au avut loc în lunile de vară. Indiferent de capătul planetei la care s-au uitat, relația a rezistat. De exemplu, în Europa era cel mai probabil să se întâmple în iulie, în timp ce în America de Sud erau mai probabil să se întâmple în ianuarie.
Studii mai recente au confirmat legătura dintre mișcările sociale și vreme. O analiză a peste 7.000 de evenimente de-a lungul a 36 de ani a constatat că acestea au avut tendința să se întâmple în zile mai calde și, pe măsură ce temperatura creștea, a apărut tendința să devină violente.
Chiar săptămâna trecută, proteste puternice au izbucnit în Olanda, după cea mai fierbinte săptămână de când națiunea a început să țină evidențe; o clădire a fost incendiată, s-au aruncat petarde asupra polițiștilor și 27 de persoane au fost arestate.
Deși este clar că nedreptățile și alte motive declanșatoare ale tulburărilor sociale se pot întâmpla pe tot parcursul anului, se pare că avem mult mai multe șanse să reacționăm când este cald.
„Există o avertizare”, spune Trevor Harley, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Dundee, citat de BBC. „Relația dintre căldură și lucruri precum revoltele este în formă de U. Așa că atunci când devine foarte cald sau umed, oamenii nu fac nimic pentru că este prea incomod să te miști.”
În cele din urmă, condițiile în aer liber pot afecta și incidența autovătămării. Un studiu asupra a 1.320.148 de sinucideri din 12 țări a constatat că temperaturile ambientale mai ridicate au fost asociate cu un risc crescut de sinucidere în general și că această relație a fost deosebit de simplă în țările occidentale și Africa de Sud.
În general, cel mai mare risc a apărut atunci când temperaturile au ajuns la 27 grade Celsius. Cercetările din Australia au descoperit că tinde să existe o creștere a internărilor în spital la această temperatură, cu o creștere de 7,3% în timpul valurilor de căldură.
De ce vremea are o asemenea putere asupra comportamentului nostru este un mister total – dar pe măsură ce lumea se încălzește, oamenii de știință se grăbesc să găsească câteva răspunsuri.
Articolul complet poate fi citit pe BBC.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
