În 2010 Călin Georgescu și Mircea Malița publicau în coordonare volumul „România după criză. Reprofesionalizarea”. Cartea este prezentată de Editura Compania ca un răspuns la întrebarea „Încotro merge România?, într-un „volum unic, din care puteți afla care este starea națiunii”, prin „răspunsurile unor specialiști, academicieni și cercetători la semnalele de alarmă din domeniile lor și la confuzia din societatea românească”. Cartea a apărut sub egida Institului Național pentru Dezvoltare Durabilă, creat inițial în 1997 sub egida Academiei Române ca agenție a Programului de dezvoltare al ONU. Ulterior a devenit un ONG unde Călin Georgescu a fost director executiv până în 2011.
Au colaborat la acest volum: Mircea Malița, Călin Georgescu, Daniel Dăianu, Lucian-Liviu Albu, Adrian Curaj, Cristian Hera, Victor Giurgiu, Vasile Ghețău, Ioan Dan Gheorghiu, Ionel Haiduc, Cezar Bîrzea, Ciprian Fartusnic, Florian Colceag, Cristian Pîrvulescu.
Daniel Dăianu a fost până în 2009, când s-a pregătit volumul, europarlamentar PNL. Azi este președintele Consiliului Fiscal din România.
Adrian Curaj este din 2010 până azi directorul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării. A fost interimar ministru al Educației.
Ionel Haiduc, reputat chimist, a fost din 2006 până în 2016 președintele Academiei Române.
Cristian Pârvulescu este un cunoscut profesor de politologie la SNSPA.
Florian Colceag, care se prezintă azi ca „antrenorul de genii”, conduce un ONG numit Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Cunoașterii Umane care difuzează conspirații pe scară largă.
Acestea sunt doar câteva din numele unor persoane publice atrase în volum de cuplul Malița-Georgescu în 2009-2010.
Fostul președinte al Academiei, dl. Haiduc, azi în vârstă de 87 de ani, ne-a spus că nu își amintește ce a publicat în acel volum, dar solicitatea i-a fost făcută de Mircea Malița, pe care îl cunoștea din Academie, unde Malița era titular din 1994.
Cristian Pârvulescu ne-a relatat câteva episoade relevante. L-a cunoscut pe Călin Georgescu la recomandarea lui Mircea Geoană, pe atunci președintele PSD și șef al Senatului, de a-l „ajuta” pe Georgescu, considerat de Geoană „bine intenționat”. După cele câteva întâlniri unde i s-a cerut și contribuția la volum, Pîrvulescu s-a distanțat de Georgescu din cauza diferențelor de viziune. Acesta era înconjurat de personaje extremiste ca Florian Colceag și Dan Puric, dar și de sindicaliști ca Bogdan Hossu. Cristian Pîrvulescu își amintește de un episod interesant petrecut la Teatrul Național, unde prin 2008, Călin Georgescu își susținea într-o conferință ideile pro-legionare. „Din sală – relatează Pîrvulescu – s-a ridicat Bogdan Olteanu, pe atunci președintele Camerei Deputaților, și a întrebat dacă am venit aici pentru a asculta fasciști. Reacția publicului i-a fost defavorabilă lui Olteanu, nu lui Georgescu”. Azi Cristian Pârvulescu îl consideră pe Călin Georgescu inadecvat pentru funcții în statul român.
Universitatea de Vest din Timișoara l-a invitat pe delirantul Călin Georgescu să conferențieze în 2014. Conferința s-a numit „O viziune comprehensivă asupra viitorului României”. În iunie 2017 UVT l-a invitat din nou în Aula Magna să conferențieze. Decanul Facultății de Economie, Petru Ștefea, îl descria în invitație ca „personalitate deosebită a vieții economice și sociale”. Întrebat cum vede azi personajul, Petru Ștefea ne-a explicat că a făcut invitația la sugestia unei organizații, iar descrierea era în concordanță cu CV-ul prezentat. „Nu am fost încântat de ideile domnului Georgescu din conferință. De atunci nu am mai avut niciun contact cu el”, a spus decanul.
Prin relațiile sale politice pornite după Revoluție de la PSD prin fost diplomat comunist Mircea Malița, Georgescu a intrat pe multe uși, inclusiv în Asociația Română pentru Clubul de la Roma, împins de Mircea Malița, membru al clubului. Totodată a avut acces la membri ai Academiei Române unde tot Malița i-a deschis ușa, fiind membru corespondent al Academiei din 1974, iar titular din 1994.
Asociația Română pentru Clubul de la Roma, din care Georgescu a fost eliminat pentru ideile sale elucubrante, s-a delimitat chiar în aceste zile de acesta: „ARCoR reafirmă angajamentul ferm al asociaţiei pentru valorile europene şi atlantice, reflectate de calitatea de membru al României în UE şi NATO, şi doreşte să se delimiteze de utilizarea neadecvată a istoricului acestei asociaţii în campania electorală”.
Nu mulți intelectuali luminați și-au dat seama de la început ce idei propagă Călin Georgescu. Totuși unii dintre ei sunt în concordanță cu naționalismul agresiv, de tip ceaușist propagat împreună cu diverse conspirații absurde de acesta.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
