O tensiune prost mascată mocnește în interiorul PSD și are toate șansele să dea în clocot la discutarea bugetului. Motivul ține de bani. PSD e în premieră la guvernare într-o perioadă de criză provocată tocmai de PSD și e blocat în corsetul unor constrângeri fiscal-bugetare fără precedent. Spațiul de manevră pentru ”pomenile” electorale e mai îngust ca niciodată, iar partidul lui Marcel Ciolacu caută soluții să păstreze banii UE, dar să ocolească regulile.
Care sunt constrângerile principale? PNRR impune atât reforme, cât și păstrarea – de exemplu – a unui prag de circa 9,5% din PIB pentru pensii. Așa se face că introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali ori creșterea mai mare de 10% a pensiilor din sistemul public sunt imposibile. PNRR nu e singura frână în calea politicilor pro-ciclice: România e în Procedură de Deficit Excesiv declanșat de UE după derapajele PSD-Dragnea, și trebuie să se încadreze în 2022 într-un deficit bugetar de maximum 6,2 % din PIB în 2022 pe metodologia ESA, adică 5,8% din PIB pe cash.
Mai toți liderii PSD înțeleg capcana în care au intrat. Marcel Ciolacu cere de o lună rediscutarea PNRR, dar Comisia Europeană i-a transmis pe mai multe canale că e imposibilă. Ideologul economic principal al PSD, Cristian Socol, pune sub semnul întrebării întregul PNRR, întrebându-se de ce ”România nu recunoaşte oficial că nu poate face faţă tranziţiei rapide, de tip şoc, către digitalizare şi energie verde, aşa cum sună obiectivele strategice afişate în PNRR”. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a atacat USR pentru limitările din PNRR.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, s-a lamentat într-o postare pe Facebook scrisă în cheie ermetică, exprimându-și nemulțumirea cu mii de volte și exerciții de retorică: ”Predecesorii nostri din trecutul apropiat au actionat foarte avântat și au încorsertat spatiul de flexibilitate pe zona stimularii cererii agregate(finale, intermediare etc.), inclusiv pe componenta programatică si de angajamente de iesire din procedura de EDP, încât lucrurile nu stau într-o zona macar rezonabila, din punctul meu de vedere, de actiune”.
Ce exprimă de fapt liderii partidului? Înțelegerea profundă, dublată de nemulțumire, a faptului că PSD nu mai poate arunca cu banii în votanții săi potențiali. Și asta în ciuda faptului că e la guvernare.
Practic, ciclul politic din ultimii 30 de ani s-a rupt, în premieră, odată cu intrarea PSD la guvernare în plină criză. Istoria recentă ne arată că PSD era cel care provoca marile dezechilibre economice prin politici ”generoase” de redistribuire a veniturilor statului, iar dreapta era obligată să le corecteze. Așa s-a întâmplat în 2006, în 2009, 2012 și 2016.
Lucian Croitoru a explicat mecanismul în eseul său ”Cu o politica fiscală permanent prociclică, am putea pierde democrația și politica monetară”. Stânga vine la putere și ”redistribuie” bugetul de stat perfect aleatoriu, fără criterii, doar cu scopul de a câștiga electorat. Adică pensii calculate fără să ia în calcul contribuția reală, pensii inventate de-a dreptul (”speciali” precum primari și șefi de consilii județene), salarii de bugetari crescute fără legătură cu productivitatea, salariu minim majorat fără a ține cont de realitatea economică.
Au făcut-o și Ion Iliescu, și Adrian Năstase, și Mircea Geoană (aflat de facto la guvernare în 2006-2008, deși formal era în opoziție), și Victor Ponta și Liviu Dragnea. De fiecare dată, guvernarea ulterioară a trebuit să repare dezechilibrele create de PSD. Și să plătească politic un preț mare.
De notat că același comportament e valabil și în Justiție. Liderii PSD au revenit la Putere cu gândul că vor spune ca UE și vor face tot cum știu ei. Doar că între timp UE a inventat un nou mecanism, aplicat deja în cazul Poloniei: mecanismul statului de drept, care condiționează banii (aproape 80 de miliarde de euro din PNRR și fondurile clasice) de respectarea statului de drept.
Marcel Ciolacu e primul lider PSD care rupe acest ciclu. El a avut de ales între recuplarea la guvernare în plină criză, sub presiunea unor lideri și a propriei agende politice, sau păstrarea în Opoziție, de unde ar fi putut juca rolul partidului care promite creșterile de pensii și salarii pentru cvadrupla campanie electorală din 2024.
Ciolacu a ales să intre acum la guvernare, dar partidul începe să înțeleagă consecințele. Marile promisiuni ale PSD se subțiază pe zi ce trece, sub presiunea angajamentelor luate de guvernele Orban (procedura de deficit excesiv) și Cîțu (PNRR). Oricât ar încerca PSD să dea vina pe USR, pe fostul ministru Cristian Ghinea, pe Ludovic Orban sau Florin Cîțu, realitatea e de necontestat: frânele în calea dezmățului bugetar sunt mai puternice ca niciodată.
În fața acestei realități, PSD are patru opțiuni:
- să încerce renegocierea condiționalităților cu UE. E nevoie însă de acordul formal al premierului Ciucă, al președintelui Iohannis, dar rezultatul e incert: Comisia Europeană și multe state membre ”donatoare” sunt inflexibile cât timp nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare de substanță.
- să încerce mimarea unui comportament responsabil și a reformelor, perpetuând însă în realitate politicile pro-ciclice care provoacă dezechilibrele majore. Riscul major ar fi blocarea reformelor din PNRR, deraierea de la țintele de deficit asumate și, în consecință, stoparea finanțărilor din PNRR – o lovitură de imagine cu potențiale consecințe electorale majore. Dacă s-a ajunge în agent punct, ca PSD să fie responsabil pentru pierderea miliardelor de euro din PNRR, partidul va fi ținta unor atacuri politice devastatoare din partea întregii clase politice.
- să acepte noua partitură fiscal- bugetară și să își modifice comportamentul politic. Asta s-ar traduce însă prin pierderi electorale semnificative la alegerile din 2024.
- să iasă de la guvernare, înțelegând că există riscul politic de a fi perceput de electoratul dur drept un partid care nu își respectă promisiunile.
Temperatura crescută din culise de la negocierea bugetului pentru 2022 arată cât de mare este miza pentru PSD. Tensiunile politice PSD – PNL vor ajunge la apogeu în această săptămână. Vom vedea curând care din cele patru opțiuni va fi aleasă de PSD.
(Articol publicat în G4Media.ro, partener în proiectul EU Cohesion Funds Impact on People`s Lives)
