Siguranța vaccinului constituie una dintre preocupările principale ale populației din România, încă dinainte de inventarea acestui mijloc de prevenție. Acum, cu atât mai mult, oamenii se întreabă, în mod legitim, dacă vaccinul este sau nu eficient, și mulți sunt influențați de desfășurarea unei campanii paralele a fake-news-ului.
Vaccinarea împotriva COVID-19 cu noul vaccin produs de BioNTech/ Pfizer a început în Uniunea Europeană pe data de 27 decembrie, după distribuirea concomitentă a primelor doze în toate statele membre. Vaccinarea se realizează conform strategiilor de vaccinare adoptate de fiecare stat în parte, așa cum a recomandat Comisia Europeană.
Încă de atunci s-a declanșat o extrem de vastă campanie anti-vaccin, pe metoda diseminării de informații false în mediul online și, preponderent, pe rețelele sociale, campanie eficientă în mare măsură, de vreme ce reușește să crească gradul de neliniște, și așa destul de pronunțat, al populației cu privire la eficiența metodei preventive sau chiar efectelor adverse pe care le-ar putea avea.
Așadar, una dintre cele mai puternice fake-news-uri apărute în această perioadă au plecat de la un sâmbure de adevăr, pe care l-au rostogolit prin speculații și minciună până a devenit periculos pentru beneficiarii campaniei de vaccinare. Au circulat postări care au contestat siguranța vaccinului, aducând drept argument informația că țări precum Germania și Belgia au întrerupt vaccinarea sau că polițiștii din Franța protestează împotriva vaccinării. Niciuna dintre aceste fapte, prezentate drept reale, nu sunt în acord cu realitatea, însă, evident, românii nu pot verifica asta personal și nici nu au obiceiul să consulte presa străină.
De fapt, Germania nu a suspendat campania de vaccinare, ci doar a amânat vaccinarea în nordul Bavariei, la nivelul unui număr limitat de districte. Motivația nu a avut nicio legătură cu eficiența vaccinului, ci cu dificultățile de transportare a acestuia. Se pare că un număr de 1.000 de doze au fost transportate la temperatura de 15°C în locul temperaturii recomandate de -80°C, așa că autoritățile germane au amânat administrarea dozelor pentru a se asigura că vaccinarea se realizează în condiții optime.
Nici în cazul Belgiei lucrurile nu stau așa cum le-a expus propaganda anti-vaccinistă, pentru că nici acolo nu se poate vorbi despre o întrerupere a campaniei de vaccinare, ci mai degrabă despre schimbarea strategie, în sensul întârzierii administrării celei de-a doua doze, pentru a permite administrarea primei doze unui număr mai mare de oameni. Așa că, dimpotrivă, în Belgia se fac eforturi pentru accelerarea procesului de vaccinare și, în niciun caz, pentru amânarea sau întreruperea campaniei.
În ceea ce privește protestele poliției franceze, acestea nu au avut nicio legătură cu vaccinarea și au fost organizate de polițiști. De fapt, protestele au legătură cu un nou proiect de lege introdus la finalul anului trecut, proiect ce își propune interzicerea fotografierii/filmării și partajării materialelor foto-video cu intenții rău-voitoare ce ar putea denigra imaginea forțelor de ordine. Organizatorii protestului sunt de părere că o astfel de lege împiedică documentarea și relatarea potențialelor acte de violență la care ar recurge forțele de ordine. Aceste noi proteste vin pe fondul unui an marcat de protestele „vestelor galbene” în Franța.
Cea mai bună metodă de prevenire a alimentării cu informații false a opiniei publice este aceea de a verifica întotdeauna sursa informației și de a încerca verificarea adevărului, prin consultarea unor surse suplimentare.
