Propunerile de ultim moment făcute de clasa politică pentru alegerile prezidențiale seamănă cu oferta unui magazin comunist din anii `80.
Nu contează că avem ceva bani în buzunar, că vrem și putem să plătim ceva mai mult pentru un produs superior. Oferta e limitată, altceva mai bun nu există. Nu există alți candidați, dacă îi votăm bine, dacă nu, iarăși bine. Ne întoarcem de la magazin cu burțile goale, cu banii neatinși și cu speranțe de mai bine amânate 5 ani, pentru că așa au dorit păpușarii să se întâmple.
PSD are 400.000 de membri, iar PNL 200.000. Din 600.000 de oameni să-i alegi pe Ciolacu și pe Ciucă este o contraperformanță greu de egalat. Știu cel puțin cinci liberali și cinci sociali democrați care au zece clase peste Ciucă sau Ciolacu. Cumpărate cu 50 milioane de euro de la stat pe an, subvenționate cu procent din produsul intern brut, partidele mari au fost anesteziate și au renunțat la selecția meritocratică internă. Au fost acaparate de grupuri restrânse care au menirea de a cheltui bani și de a distribui funcții publice.
Despre liniștea de la televizor
Aceleași grupuri de partid frecventează emisiunile TV pe care le plătesc, se trag de șireturi cu realizatorii pentru a evita întrebările incomode și participă la chermezele acestora, mimând prietenii și respect reciproc. În realitate, respectul ascunde o complicitate acoperită de un morman de bani publici. Pur și simplu politicienii își cumpără liniștea la televizor.
Ce i-a scos din amorțeală pe Ciucă, Ciolacu, Simion, Geoană, Terheș, Diaconescu sau Birchall? Nu o amintesc pe Lasconi deoarece ea a trecut de filtrul alegerilor nominale, ceilalți fiind veșnici candidați pe liste. Așadar, ce i-a mânat în luptă pe prezidențiabili? Interesul de stat, adevărul, injustiția, viitoarele cărți de istorie? Am mari îndoieli. Pariez mai degrabă pe centrele de reflecție care l-au oripilat până și pe insinuantul Tudorel Toader. Acești „candidați dronă sinucigașă” sunt trimiși pe frontul politic de „specialiștii” din birouri, cei care ghidează aparatele de zbor din fața unui ecran. Te poți baza pe programele lor politice până primesc comanda de auto-detonare.
Grupări transpartinice, organizate mai degrabă pe structuri lobby-ste, interesate de afaceri și susținute intens de serviciile secrete, fără de lege, grupurile de presiune de pe holurile Parlamentului au ajuns să controleze guvernul, partidele, iar, mai nou, ne impun să le votăm președintele.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Dacă NU, NU!