Doi dintre membrii rețelei de traficanți de minori din Țăndărei care au fost achitați după ce s-au prescris faptele au dat statul în judecată și cer despăgubiri de 1,5 milioane de euro.
Nelu Stoian a deschis, prin avocat, un proces împotriva statului român și cere 1 milion de euro deoarece a fost arestat și apoi judecat 10 ani fără a fi condamnat. Un alt fost inculpat, Ilie Radu cere 500.000 de euro despăgubiri civile de la ministerul de Finanțe după ce, susține el, „a fost trimis în judecată de două ori pentru aceleași fapte”.
Aceștia mai cer 50.000 de euro fiecare despăgubiri civile pentru deplasările la instanță de la Țăndărei sau Marea Britanie la Miercurea Ciuc, pentru cazare și pentru plata avocaților. Cei doi sunt supărați pe jurnaliști deoarece au fost filmați fără să li se ceară acordul, filmul fiind și acum pe youtube. În cererea de chemare în judecată, Stoian și Radu susțin că „și după 10 ani suntem priviți în comunitate ca traficanți de minori”.
Fără mâncare conformă și cu reputația praf
Conform actelor de la dosar, cei doi au mai invocat condițiile de detenție pe durata arestului preventiv. Astfel, au avut parte de camere insalubre, „fără cubajul necesar de aer în penitenciarele din București și Miercurea Ciuc, iar mâncarea nu era conformă” și că au trebuit să participe la 100 de ședințe de judecată.
Cei doi mai susțiin că DIICOT nu a reușit să adune dovezi că au fost implicați în traficul d eminori, deși s-au constituit echipe comune de polițiști și procurori, iar massmedia i-a denigrat timp de un deceniu, deși trebuiau să beneficieze de prezumția de nevinovăție. În plus, „reputatia noastră a fost lezată în societatea civilă din Țăndarei unde ne-am născut și locuit”, se mai arată în documentele dosarului de la Curtea de Apel București.
Chitanțe deteriorate
Petenții spun că au cheltuit 50.000 de euro fiecare după ce s-au deplasat cu mașinile la proces si s-au cazat la pensiuni și hoteluri. N-au chitanțe sau facturi deoarce hîrtia pe care au fost tipărite bonurile este de proastă calitate și nu a rezistat 10 ani. În plus, ei susțin că au fost nevoiți să se izoleze de comunitate, fiind perceputi ca traficanți de minori.
În susținerea lor, au depus o serie de acte și au chemat în apărare doi martori. Inițial. Procesul s-a judecat la Tribunalul Ialomița unde au pierdut. Acum a ajuns la Curtea de Apel București, dar această instanță a suspendat momentan cauza. Motivul este acela că Stoian și Radu au cerut Tribunalului Harghita completarea dispozitivului sentinței de achitare din februarie 2019 cu mențiunea că măsurile preventive luate împotriva lor au caracter nelegal.
Statul român, prin ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare ți a acerut respingerea acțiunii.
Caz care a produs vâlvă în Marea Britanie
Cazul a fost mediatizat în 2010, când peste 160 de copii de etnie romă duşi la cerşit în Marea Britanie au fost identificaţi de autorităţile judiciare române şi britanice, care au semnat un acord pentru constituirea unei echipe comune de investigaţii pentru capturarea traficanţilor, această acţiune derulându-se la Ţăndărei, în Ialomița. În cadrul operaţiunii numită „Europa” au fost efectuate zeci de percheziţii domiciliare, la care au participat şi ofiţeri din cadrul Metropolitan Police şi specialişti Europol.
Potrivit anchetatorilor, membrii grupării infracţionale organizate recrutau minori de etnie romă, pe care îi treceau fraudulos frontiera spre Marea Britanie, unde îi exploatau, obligându-i să cerşească sau să comită infracţiuni stradale.
Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie şi gestionarea sumelor de bani obţinute din exploatarea victimelor.
Explicațiile DIICOT
DIICOT spune că procurorul de caz a fost obligat de modificările aduse Codului penal și de deciziile Curții Constituționale să ceară schimbarea încadrării în fapte mai uşoare, care erau prescrise, pentru inculpații din dosarul „Țăndărei”. În acest dosar au fost judecate 25 de persoane, iar cazul s-a încheiat după aproape 10 ani, deoarece s-au prescris faptele.
Publicația britanică The Sun a publicat o amplă anchetă despre cazul Țăndărei relatând despre sutele de vile construite în localitate de gangsteri români cu bani obținuți din sclavia copiilor care erau trimiși la cerști pe străzile din Marea Britanie.
Pe 23 decembrie 2019, cei 25 de inculpaţi din dosarul Ţăndărei au fost achitaţi definitiv de Curtea de Apel Târgu-Mureş.
Scuzele procurorilor
Giorgiana Hosu, fost procurorul al DIICOT, spunea că fluctuația de personal reprezintă un motiv important în întârzierea soluționării unor dosare complexe. Ea a dat exemplu cazul Țăndărei, care s-a finalizat cu achitări. „Referindu-ne la cazul Țăndărei, termen rezonabil înseamnă totuși mai puțin decât perioada 2006-2019. DIICOT a fost sesizat cu 2006 cu cazul acesta. În 2010 a fost finalizat cu rechizitoriu de procuror. În 2011, dosarul a fost restituit de către instanță pentru înlăturarea unor deficiențe în actul de sesizare. În 2012 a fost retrimisă cauza și a fost întocmit un alt act de sesizare de către un alt procuror. Din 2012 până în 2019 – decembrie, cred, dosarul a fost pe rolul instanței de judecată”, a spus Giorgiana Hosu la interviul din fața comisiei de la Ministerul Justiției înainte de a fii numită șefă a structurii.
Ea a adăugat că probabil și la instanță a existat fluctuație de personal, mai ales pentru că, potrivit standardelor CEDO, dacă un judecător iese la pensie, probele trebuie din nou administrate. „Fluctuația de personal e o cauză importantă în întârzierea soluționării dosarelor complexe. Atât la noi, cât și la instanță. În DIICOT sunt procurori vechi care, cu toată uzura pe care o dă o structură specializată, rezistă și sunt la fel de eficienți. E greu să te prezinți în așa fel încât să fie atractiv în acest moment”, a mai spus Hosu.
[…] Cei doi mai susțiin că DIICOT nu a reușit să adune dovezi că au fost implicați în traficul d eminori, deși s-au constituit echipe comune de polițiști și procurori, iar massmedia i-a denigrat timp de un deceniu, deși trebuiau să beneficieze de prezumția de nevinovăție. În plus, „reputatia noastră a fost lezată în societatea civilă din Țăndarei unde ne-am născut și locuit”, se mai arată în documentele dosarului de la Curtea de Apel București, scrie presshub.ro. […]
[…] Doi dintre membrii rețelei de traficanți de minori din Țăndărei, ce au fost achitați după ce faptele s-au prescris, au decis să dea statul în judecată și să ceară peste 1,5 milioane de euro prejudiciu, conform presshub.ro […]
destul de confuz, se pare ca -de fapt- justitia nu a reusit sa aduca dovezi insurmontabile (pentru a-i condamna), insa paratii nu ar trebui sa aiba castig de cauza daca NEcondamnarea lor se datoreaza prescriptiei, asta insemnand ca faptele exista( si merita o pedeapsa), insa vina -de acum- apartine justitiei(procurori, in special) care au taraganat cazul fie datorita NEprofesionalismului, fie datorita unei implicari criminale, adica au primit bani, etc.( de la inculpati), tocmai pentru a lasa diverse portite de amanare, pana la prescriptie, ceace este inca o slabiciune structurala a asa-zisei justitii romanesti, in special cand este vorba de cazuri de omor, viol, trafic de persoane(sclavagizare), etc. Daca chiar exista niste procurori/judecatori decenti, atunci trebuie sa fie declarat un mistrial si reluat de la „zero” cu alte echipe de justitiari… Parca vad insa ca indivizii vor castiga, tocmaia pentru ca au dat spagi, si vor mai da, chiar din banii statului, adica din munca celor care muncesc si platesc taxe, si -permanent- sunt talhariti -in fel si chip- de caracatita numita guvern, inclusiv prin caricatura numita justitie…