Card sau cash? Limitarea plăților făcute de către persoane fizice către firme la doar 5.000 de lei pe zi a stârnit îngrijorarea multor români, și chiar a unor economiști. S-a vorbit despre pierderea libertății, despre intervenția statului în intimitatea persoanei, dar și despre faptul că încă sunt mulți români care nu se descurcă să plătească cu cardul. Și despre comisionele băncilor.
AUR a încercat să acapareze tema și a propus chiar un referendum prin care să se includă în Constituție dreptul de a plăti în numerar.
Dincolo de încercările politice ale unora sau altora, dezbaterea cash sau card este legitimă, pentru că orice limitare, mai ales când guvernul este pe ultimele locuri la încredere, este privită cu reticență și chiar cu teamă.
Ciolacu vorbește de combaterea evaziunii fiscale
Plățile în numerar pe care persoanele fizice le pot face către companii sau PFA-uri vor fi limitate la 5.000 de lei, de la 1 ianuarie 2024, apoi la 2.500 de lei, de la 1 ianuarie 2025. Limitarea a fost inclusă în pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament și care a fost declarat constituțional de către CCR, miercuri.
Marcel Ciolacu spune că măsura are ca scop combaterea evaziunilor fiscale. Premierul a menționat că nu-și propune să elimine numerarul, dar România este țara cu cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, în valoare totală de 160 de miliarde de lei, adică 10% din PIB.
„Dacă bugetul statului ar avea măcar 10% din aceşti 160 de miliarde, respectiv 1% din PIB – 16 miliarde – ţin să spun că aş dormi foarte relaxat. Şi cred că şi domnul Boloş ar dormi foarte relaxat.
Deci, este evident că undeva trebuie să intervenim. Dar a duce lucrurile într-o extremă că cineva interzice folosirea cash…
Are cineva 5.000 de lei la el acum? Eu nu am. Ca să cheltui într-un singur loc 5.000 de lei este o nenorocire. Tu poţi să cheltui în zece locuri de 5.000 de lei.
Deci, 50.000 de lei poţi să cheltui de la un colţ al străzii până la celălalt colţ al străzii. (…) Nu mă aveţi client în acest joc. Un joc ipocrit, speculat de anumiţi politicieni, care nu are nicio treabă cu adevărul. Acesta este adevărul concret”, a replicat prim-ministrul celor care și-au arătat nemulțumirea față de propunerea sa.
Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, a insistat, de asemenea, că plățile în numerar sunt principala sursă a evaziunii fiscale.
Citește și: Inflația încetinește, dar lupta nu s-a încheiat
Ce spun economiștii: Nu înseamnă că dispare evaziunea fiscală
Plata cu bani în numerar poate să stimuleze evaziunea fiscală, dar limitarea acestora nu înseamnă că problema economiei gri sau la negru va fi rezolvată, a explicat, pentru PRESShub, Adrian Bența, analist economic.
„Plățile cash, în general, favorizează evaziunea fiscală, pentru că nu sunt urmăribile. Firmele care vând către persoane fizice au posibilitatea să nu emită factură, dacă clientul acceptă.
Dacă discutăm de operatorii economici, aici se îngreunează situația ridicărilor de numerar din bănci sub formă de dividente, sume mari care apoi să fie utilizate ca diferențe de salariu date în plic.
În rest, unele activități vor fi îngreunate, altele mai puțin îngreunate. Depinde de disciplina financiară a societății.
Sunt societăți în România care au interzis total plățile în numerar, fac deja doar plăți prin transfer bancar. Aceasta este una dintre metodele de combatere. Nu înseamnă că de mâine dispare evaziunea fiscală”, a menționat Adrian Bența.
„Reducerea tranzacților cash este probabil o compensație pentru bănci“
Unii experți afirmă că, din contră, măsura Guvernului Ciolacu, va facilita evaziunea fiscală, nu o va combate.
Bogdan Glăvan, profesor de economie, a explicat pentru PRESShub de ce consideră că plafonarea plăților cash nu este o măsură eficientă.
„Sunt mirat de o asemenea măsură, pentru că nu are nicio treabă cu obiectivul declarat, anume combaterea evaziunii. Această măsură nu va contribui la așa ceva, din contră, va stârni mai multă evaziune.
Nu o va combate, deoarece evaziunea presupune tranzacții fictive, neînregistrate complet, să nu emiți bon fiscal, lucruri care nu au treabă cu plata în cash. Casele de marcat sunt conectate la ANAF. Toate tranzacțiile, indiferent de cum sunt făcute, pot fi înregistrate, prelucrate, verificate de ANAF, dacă dorește acest lucru.
Așadar, reducerea tranzacților cash are alt scop, probabil o compensație pentru bănci pentru faptul că s-a instituit acel impozit de 2% pe cifra de afaceri”, a menționat Bogdan Glăvan.
Românii, în primii zece din lume care preferă cash
România este printre primele zece țări din lume considerare dependente de plata în numerar, potrivit unui studiu făcut de Merchant Machine.
Organizația a analizat metodele de plată din fiecare țară între anii 2019 și până în 2020. Cercetarea a arătat că 78% dintre tranzacțiile din România sunt făcute cu bani în numerar, în timp de în Regatul Unit această formă de plată ar putea să dispară defitiv până în 2026.
Studiul a arătat că 42% dintre români nu figurează înscriși la vreo bancă, dar și că există aproximativ 65 de bancomate la 100.000 de cetățeni.
Alături de România, în topul țărilor care folosesc preponderent plata cash se află și Marocul, Filipinele, Peru, Ungaria, Vietnamul, Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina. Țara care are cele mai multe persoane care nu sunt înregistrate la o bancă este Marocul, cu un procentaj de 71%, adică 25,8 milioane de oameni.
„Limitarea cash-ului este despre control”
„Limitarea libertăţii nu înseamnă să fii civilizat. Germania, Estonia, Austria, Cipru, Suedia, Olanda, Ungaria, Irlanda, Malta, Luxembourg, Anglia nu au nicio limită la plata cu cash.
Toate aceste ţări nu doar că îşi lasă cetăţenii să-şi aleagă cum vor să-şi folosească banii, dar au şi evaziune mai mică decât România.
Limitarea plăţilor cash nu este despre combaterea evaziunii sau a corupţiei. Şi acum sunt limitate la 10.000 de lei pe tranzacţie şi tot avem şi evaziune şi corupţie. Este despre control”, a reacționat și Claudiu Năsui, parlamentar USR, economist de profesie.
Citește și: Cum își înghit cuvintele pro-rușii din Reni
Proiect de lege: plata cash a salariilor, interzisă
PSD mai are o inițiativă de a limita banii numerar din piață. Plata salariilor în cash va fi interzisă atât la stat, cât și în privat, cu anumite excepții, potrivit unui proiect de lege, sprijinit de băncile comerciale, BNR și un procesator de carduri.
Exceptie vor face beneficiarii de pensii sub 4.000 lei și cei de ajutoare sociale care pot opta să-și încaseze veniturile cash. Totodată exceptate pot fi și categoriile de personal din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Inițiativa aparține deputatului PNL George-Cristian Tuță, care a susținut proiectul la comisii, și mai multor parlamentari de la PNL, PSD, USR, UDMR și minorități.
Tuță susține că legea are scopul de a crește incluziunea financiară, însă modificările sunt, în general, pentru restrângerea plăților cu numerar.
Proiectul mai obligă și persoanele fizice și juridice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale, să aibă un mijloc de plată fără numerar. Până acum erau obligate să aibă POS firmele cu vânzări de peste 50.000 de lei.
Pentru instituțiile publice și autoritățile locale este inclusă obligația de a oferi un nou mijloc de plată pe lângă casierie. Autoritățile vor putea opta și să închidă casieriile, dacă doresc, potrivit RFI, care citează profit.ro.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
