România se află în prezent la 57% rată de atragere a fondurilor structurale europene aferente perioadei 2014-2020, care se încheie la 31 decembrie 2023. Această rată o plasează printre ultimele locuri pe lista țărilor UE (conform cohesiondata.eu).
G4Media a întrebat reprezentanții Comisiei Europene, din cadrul DGRegio (direcția CE care se ocupă cu politica de coeziune, implicit cu aceste fonduri) dacă România poate recupera decalajul și să cheltuiască întreaga sumă disponibilă (100%) până la termenul limită de 31 decembrie 2023.
Nivelul de cheltuire a resurselor planificate în cadrul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), care includ mai multe fonduri*, reprezintă cheltuielile declarate pentru proiectele selectate în cadrul programelor, au explicat reprezentanții CE.
„România a semnat deja contracte cu beneficiarii proiectelor pentru o sumă reprezentând 128% din alocarea FSE planificată, una dintre cele mai mari rate din UE. Aceasta corespunde „sumei decise” a fondurilor UE. În plus, pentru fondurile politicii de coeziune 2014-2020, nivelul de selecție a proiectelor se ridică la 150,7%. În esență, acest lucru înseamnă că baza de proiecte deja selectate în cadrul programelor FESI este suficient de mare pentru ca România să avanseze în continuare în ceea ce privește absorbția resurselor FESI, sau să se reorienteze acolo unde este necesar, cu condiția să fie dusă la final implementarea”.
Citește și: Radiografia unui scandal care se repetă. Angela Gheorghiu vs Angela Gheorghiu
Ce ar trebui să facă România pentru a îmbunătăți rata de absorbție pentru FSE 2014-2020?
Răspunsurile transmise de reprezentanții Comisiei Europene:
În primul rând, pentru a absorbi toate resursele ESIF planificate în perioada 2014-2020, beneficiarii, autoritățile de management și alte instituții implicate ar trebui să colaboreze pentru a avansa în implementarea proiectelor aprobate. În cazul în care proiectele sunt întârziate, autoritățile de management ar putea lua în considerare transferarea resurselor alocate către acele domenii în care fondurile ar putea fi încă absorbite până în decembrie 2023.
În plus, pentru a îmbunătăți nivelul de absorbție, România ar putea:
– Efectua o evaluare a riscurilor proiectelor deja aprobate, dacă este necesar, și actualizarea în consecință a calendarului și a costurilor acestora.
– Să identifice și să deblocheze resursele alocate proiectelor întârziate sau eșalonate. Fondurile ar putea fi deblocate de la proiectele întârziate sau mai multe proiecte ar putea fi „eșalonate” în noua perioadă de programare. Această din urmă opțiune permite autorităților de gestionare a programelor să continue punerea în aplicare a proiectelor care nu au fost finalizate în cadrul perioadei de programare 2014-2020.
– Utilizarea fondurilor rămase pentru prioritățile emergente, cum ar fi facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina prin porturile românești. În cadrul a ceea ce numim „benzi de solidaritate” există potențial pentru investiții, de exemplu în echipamente de navigație sau IT sau în unele infrastructuri de bază, care ar putea fi implementate rapid, punând în același timp presiune asupra capacității.
Referitor la noua perioadă de programare, 2021-2027, programele vor începe abia spre sfârșitul acestui an, având în vedere că documentul de bază (Acordul de Parteneriat) a fost recent aprobat de Comisia Europeană și programele sunt transmise la Bruxelles pentru analiză. Vor putea fi acestea implementate în bune condiții?
Reprezentanții Comisiei Europene care au transmis punctul de vedere pentru G4Media admit că va fi o provocare, „dar știm că autoritățile de la nivel național și regional au început deja să lucreze cu mult timp în urmă și au dobândit o experiență internă relevantă în calitate de autorități de management. De asemenea, am început deja să sprijinim proiectele în curs de desfășurare, de exemplu, prin inițiativa JASPERS, sau capacitatea administrativă a autorităților relevante prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică (IAT).”
Aceștia au mai precizat că multe proiecte din programele 2014-2020 vor fi continuate în cadrul noilor programe, astfel încât finanțarea lor este posibilă chiar acum, cheltuielile urmând să fie rambursate odată ce programele vor fi aprobate. Pentru transporturi, energie sau mediu, acest lucru ar trebui să contribuie la punerea în aplicare fără a reduce calitatea.
*Cele 6 fonduri din cadrul Politicii de Coeziune: FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională), FSE (Fondul Social European), FC (Fondul de Coeziune), FEADR (Fondul European de Dezvoltare Agricolă), FEPAM (Fondul pentru Pescuit)și YEI (Youth Employment Initiative).
Articol publicat inițial pe G4 Media, în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on Peoples’s Lives, finanțat de Uniunea Europeană.
Sursă foto: Unsplash
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
