Care sunt partidele politice extremiste din România | Info sud-est

Care sunt partidele politice extremiste din România. Faptele, discursul și poziționarea îi trădează.

În ianuarie 2022, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a publicat pe Facebook un mesaj care deschidea o „listă neagră” a presei cu „cele mai toxice și false” redacții din România pornind de la publicația G4Media.

Șeful partidului, George Simion, și-a asumat postarea și a declarat pentru Libertatea că a făcut acest lucru pentru că publicația îi numește partid „extremist”. 

Citește și BENZI DESENATE | Holocaustul din România, poveștile evreilor din Prahova

Faptele și declarațiile membrilor celor două partide 

Aceeași publicație, dar și altele, mai numesc „extremist” și S.O.S, partidul Dianei Șoșoacă, senatoare ex-aliată AUR, care s-a rupt de formațiunea lui Simion la două luni de la alegerile din 2020, când au intrat în Parlament cu 9%. 

Nu numai publicații din România numesc extremiste partidele AUR si SOS, ci și mass-media internaționale importante, între care Reuters, AFP, Politico, BBC, Euronews, The Guardian, France24, The Jerusalem Post, The Times of Israel ș.a.

Dar sunt AUR și S.O.S partide extremiste? 

Ne-am uitat la faptele și declarațiile membrilor celor două partide din ultimii patru ani și am apelat la opiniile unor persoane avizate să explice din punct de vedere istoric și politic trăsăturile unei formațiuni politice extremiste. 

Citește și Cine a fost Olga Lengyel, supraviețuitoare de la Auschwitz, și cum se predă istoria Holocaustului în România

Componentele extremismului politic sunt aceleași

Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, arată faptul că o formațiune politică poate fi considerată extremistă dacă în narațiunea ei se regăsesc toate sau o parte din următoarele componente: 

„Ultranaționalism, suveranism anti-UE, poziții pro-ruse pe față sau implicite, anexionism (contestare a frontierelor de după Al Doilea Război Mondial), rasism, xenofobie, antisemitism, antiisraelism, negare a

Holocaustului în general și tentative de a bloca predarea lui, negarea răspunderii naționale în Holocaust, cult al criminalilor de război și al liderilor fasciști sau fundamentalismul religios”, a explicat istoricul Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, pentru Info Sud-Est. 

Istoricul a mai explicat faptul că trăsăturile extremismului politic în Europa variază ca pondere și proporții de la țară la țară, însă componentele acestuia sunt aceleași. 

AUR a minimalizat Holocaustul în mai multe secvențe, iar liderii partidului au elogiat public criminalii de război sau pe conducătorii legionarilor, în nenumărate situații.

Continuarea în Info sud-est

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: info-sud-est.ro)