Acordul la care s-a ajuns la nivel comunitar privind introducerea salariului minim european a generat un optimism rezervat la nivelul mediului de afaceri. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), din care face parte și Patronatul IMM-urilor Galați, apreciază că, pentru stabilirea salariului minim, este nevoie de un „mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, cu o structură tripartită, alcătuită din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului”.
Acordul privind salariile minime la nivel european, încheiat recent între Consiliu și Parlamentul European, prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale (pentru şase state UE, unde nu există salarii minime – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea Directivei).
În esență, directiva privind salariile minime adecvate este o inițiativă lansată de Comisia Europeană în 2020, iar acordul dintre Consiliu și Parlamentul European (votul formal de adoptare în cele două instituții ar urma să fie dat în perioada imediat următoare – n.r.).
Chiar dacă multă lume l-a perceput mai degrabă ca un „sistem automat” la nivel comunitar de stabilire a unui salariu minim european, această directivă este, de fapt, un instrument juridic menit să le ofere angajaților din UE un salariu minim echitabil.
Directiva stabilește un cadru pentru adecvarea salariilor minime statutare, promovând negocierile colective privind stabilirea salariilor și sporind accesul efectiv al angajaților la protecția salariului minim în UE.
Ce NU este salariul minim european
În acest context, se impun o serie de clarificări. Cea mai importantă este că nu este stabilită o valoare unică a salariului minim brut la nivel european (un angajat din România nu va avea același salariu minim ca un angajat din Germania sau Olanda, de exemplu – n.r.).
De asemenea, nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut. În plus, salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/ asigurat din fonduri europene, ci de către angajator.
Directiva urmează să fie adoptată în cursul anului 2022, urmând să existe o perioadă de transpunere de doi ani pentru statele membre.
Poziția patronatelor
În opinia patronatelor, ar trebui maximizate efectele pozitive ale directivei și minimizate potențialele efecte negative. „Regulile mai clare și mai stricte din această directivă presupun, în primul rând, un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale și un acces efectiv la protecția salariului minim. De asemenea, ca efecte pozitive putem menționa stoparea migrației forței de muncă, îmbunătățirea nivelului de trai și crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă”, a declarat Marian Filimon, președintele Patronatului IMM-urilor Galați și vicepreședinte la nivel național al CNIPMMR.
Pe de altă parte, reprezentantul patronatelor arată că aplicarea directivei ar putea avea efecte negative, dacă nu se va ține cont de diferențele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieței forței de muncă și nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre. „Trebuie păstrat un echilibru în mediul economic, altfel am putea asista la închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială, la migrarea companiilor multinaționale în alte țări non-UE, unde forța de muncă este mai ieftină, sau am putea să ne confruntăm cu o creștere a inflației”, a explicat președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon.
Pilonii mediului de afaceri
Plecând de la acordul privind directiva europeană, patronatele susțin creșterea salariului minim brut european pe economie având la bază următorii piloni: solidaritatea – creșterea salariului minim trebuie să asigure salariaților acoperirea creșterilor de prețuri; competitivitatea – creșterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/ rămâne pe piață a întreprinderilor românești; sustenabilitatea – evoluțiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluției productivității muncii; complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susținere a mediului economic.
Ca elemente de referință în stabilirea salariului minim, patronatele consideră că acestea ar trebui să fie, pe lângă dialogul social, „analiza productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești”.
CNIPMMR precizează că o astfel de cerință este în concordanță inclusiv cu rapoartele de țară realizate de Comisia Europeană, în care se arată constant că „în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim”. În Raportul de țară din 2022 privind România, se recomandă autorităților „să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea”.
Patronatele menționează faptul că, inclusiv în PNRR, se prevede „instituirea unui nou mecanism de stabilire a salariului minim, pe baza unor criterii obiective și în consultare cu partenerii sociali”.
De la coșul minim de consum la salariul minim
Acordul privind salariul minim european prevede că pentru evaluarea adecvării salariului minim, țările UE „pot stabili un coș de bunuri și servicii la prețuri reale”. Patronatele atrag atenția că, în România, există Legea nr. 174/2020 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, ca „element principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe țară și a politicii salariale”. Pe de altă parte, INS nu a mai stabilit valoarea coșului minim de consum în ultimii doi ani, fiind invocate „inadvertențe ale legii”.
Prevederi ale cadrului general privind salariul minim european
Acordul dintre Consiliu și Parlamentul European prevede crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza salariile minime europene în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani, pentru acele țări care utilizează un mecanism de indexare automată).
Partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal.
Directiva promovează negocierile colective privind stabilirea salariilor, țările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale și interprofesionale ca factor esențial pentru protejarea lucrătorilor.
În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80 la sută, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali.
Țările UE vor avea obligația de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii, titrează VIAȚA LIBERĂ.
