Renovarea celui mai de seamă edificiu al orașului Tecuci, Casa „Teodor Cincu”, monument istoric de importanță națională, a însemnat o luptă contra cronometru cu intemperiile și provocările de ordin juridic. Casa-muzeu a fost închisă publicului multă vreme, din cauza unui proces de revendicare ce părea fără de sfârșit, dar și pe fondul stării avansate de degradare. Din 2015, totul s-a schimbat datorită banilor europeni, dar și după ce o finanțare anterioară, din fonduri de preaderare, fusese pierdută din cauza problemelor juridice.
Cu fața măcinată până la cărămidă, pereții umezi și mocheta mustind de apa infiltrațiilor, Casa „Teodor Cincu”, monument istoric de importanță națională, risca să ajungă ruină dacă nu era salvată cu bani europeni. Pentru superba casă boierească peste al cărei prag au trecut Regina Maria și Regele Ferdinand și care, din 1935, adăpostește un muzeu, a fost a doua finanțare europeană câștigată. Primul grant, obținut în cadrul Programului PHARE, s-a pierdut din cauza unui lung proces de revendicare. Litigiul este greu de înțeles, în condițiile în care imobilul fusese donat tecucenilor de proprietarul său, fost primar al orașului și fiu al primului primar al Tecuciului. În 2015, Casa „Teodor Cincu” a renăscut din propria degradare, dar n-a scăpat pe deplin de problemele care i-au pus în pericol existența și i-au obligat pe constructori să refacă parte din lucrările pe care abia le finalizaseră. Tot în timpul lucrărilor, s-a descoperit că lipsesc peste 2.600 de piese din bogatul patrimoniu al muzeului, fapt încă neelucidat.
Un ulcior de lut roșcat, decorat cu masca zeului Dionysos bătrân, descoperit în antica așezare geto-dacică de la Piroboridava, a devenit imaginea-simbol a Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci. Artefactul unic poate fi admirat gratuit, alături de zecile de comori expuse în vitrinele uneia dintre cele mai frumoase case boierești din sudul Moldovei.
Datată la finele secolului al XIX-lea, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de importanță națională din județul Galați, clădirea de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 36 – fostă Carol nr. 12 – le-a fost donată tecucenilor spre a deveni muzeu de către Teodor Cincu, fost primar al orașului. De altfel, Tecuciul de azi îi datorează enorm familiei Cincu: Spitalul Municipal, Biserica „Sf. Ioan”, zeci de opere filantropice și muzeul de azi.
O familie de filantropi
Potrivit Direcției Județene pentru Cultură Galați, clădirea care găzduiește în prezent Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” îi aparținea în 1885 lui Anton Cincu, personalitate a orașului Tecuci, remarcat nu numai prin funcțiile deținute – primar sau deputat –, ci mai cu seamă datorită actelor filantropice făcute pentru tecuceni.
„Proiectat și construit de către un arhitect de origine italiană – cel mai probabil Giovani Culluri – a fost conceput ca imobil de locuit, exprimând gustul rafinat al comanditarului Anton Cincu, dorința acestuia de a realiza ceva cu totul deosebit, care să atragă privitorul.”
Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Galați
Alături de numeroase donații către tecuceni, transmise prin testamentul redactat în iulie 1894, Anton Cincu îi lasă moștenire această casă fiului său, Teodor Cincu.
La rândul său, pe 16 iulie 1934, acesta o dăruiește orașului, cu un scop precis: „Eu, Toader A. Cincu, am socotit (…) să ajut Primăria Orașului Tecuci, în fruntea căreia tatăl meu, Anton Cincu, a fost cel dintâi primar, iar eu mulți ani am stat de asemenea ca primar, pentru a se putea înființa un muzeu original. În acest scop, donez Primăriei orașului Tecuci imobilul proprietatea mea, situat în orașul Tecuci, strada Carol nr. 12”, a consemnat oficial, în calitatea sa de „redactor și martor pentru identitate”, P. Croitoru, „avocatul public al Județului Tecuci”, după cum ne-a dezvăluit Marius Mitrof.
Voința donatorului s-a împlinit în noiembrie 1935, când în casa lui Cincu s-a deschis un muzeu de arheologie și științe naturale. În 1941, Revista „Natura” din București consemna că „în saloanele încăpătoare ale casei boierești Cincu se află astăzi instalat unul dintre cele mai frumoase muzee din țară”.
„Ceea ce a donat orașului fostul primar Cincu este un adevărat palat, un imobil superb, considerat, cândva, «perla Moldovei»”
Marius Mitrof
Finanțare pierdută
În august 2005, imobilul ajunsese într-o stare jalnică: fațada roasă până la cărămidă, pereții interiori erau umezi, iar mocheta mustea de apa infiltrațiilor. Ceea ce nu izbutiseră cutremurele distrugea pânza freatică! Muzeul avea nevoie urgentă de consolidare și restaurare. Paradoxal, avusese banii pentru asta!
În noiembrie 2003, Primăria municipiului Tecuci semnase un contract de finanțare în valoare de 253.588 de euro, prin Programul PHARE. Fuseseră organizate licitații pentru lucrări și dirigenție de șantier, fiind desemnate și firmele câștigătoare, dar totul avea să se năruie.
„Moștenitorul defunctului Anton Cincu, în baza Legii 10/2001, a revendicat imobilul în care își desfășoară activitatea Muzeul Mixt Tecuci. Începerea lucrărilor a fost blocată de schimbările legislative intervenite, cât și de modificarea pretențiilor reclamantului, care a determinat imposibilitatea implementării proiectului în condițiile existenței unui litigiu asupra imobilului”, am aflat de la Primăria municipiului Tecuci.
În 2010, procesul s-a încheiat în favoarea Primăriei, dar era prea târziu: finanțarea fusese pierdută, iar muzeul – închis publicului de ani buni!
Punct și de la capăt
Primăria Tecuci a fost nevoită să refacă toată documentația în încercarea de a accesa bani europeni. Pe 20 decembrie 2011, a fost semnat, în cadrul Programului Operațional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltare durabilă și promovarea turismului”, contractul de finanțare pentru „Reconversie funcțională, consolidare și restaurare Muzeul Mixt Tecuci”.
„Am reușit, în final, să avem un proiect superior față de ceea ce existase pe vechiul proiect PHARE. Proiectul a mai avut o perioadă de cumpănă, fiind primul sub liniile de finanțare. Prin relocarea de fonduri am intrat în finanțare”, declara la acel moment primarul Tecuciului, Eduard Finkelstein.
Conform Primăriei, valoarea totală a proiectului era de 17.852.246 de lei, din care suma totală eligibilă era de 13.967.324 de lei fără TVA (finanțare nerambursabilă și contribuția beneficiarului), la care se adăuga TVA, 3.320.256 de lei, și valoarea neeligibilă estimată, 664.665 de lei, cu TVA.
Principalele lucrări prevăzute vizau: consolidarea fundațiilor, zidurilor și planșeelor, protecție împotriva umezelii excesive a zidurilor și eliminarea fenomenului de igrasie, curățarea și restaurarea fațadelor cu recondiționarea, repararea sau înlocuirea elementelor ornamentale, refacerea zidăriei și a tencuielilor la forma și dimensiunile originale, restaurarea componentelor artistice interior – exterior (stucaturi, straturi de culoare la pereți și plafoane), dotări interioare, refacerea și amenajarea căilor de acces pietonale și carosabile din incinta muzeului, iluminat interior, exterior și ornamental.
Lucrări prelungite
Pentru execuția lucrărilor de consolidare și restaurare, Primăria Tecuci a încheiat, pe 10 august 2012, un contract în valoare de 14.795.680 de lei cu TVA, cu asocierea SC Tancrad SRL Galați – SC Dedal Bahamat SRL Galați – SC NS Consart 96 SRL Odobești. Administrația tecuceană susține acum că suma finală plătită pentru lucrări s-a ridicat la 14.897.490 de lei, din care finanțare națională, 4.103.043 de lei, finanțare externă, 9.566.835 de lei și cheltuieli neeligibile finanțate de la bugetul local, 1.227.610 lei.
„Pe 5 octombrie 2012 a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, cu perioada de execuție 8 octombrie 2012 – 8 decembrie 2013”, ne-a comunicat administrația tecuceană, precizând că, prin patru acte adiționale, s-a mărit durata execuției, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a infiltrațiilor.
Conform sursei citate, „după finalizarea lucrărilor de consolidare și restaurare la corpurile A și B, după punerea în funcțiune a centralei termice, s-a constatat că umiditatea în interiorul clădirii depășește limitele admisibile, astfel că anumite porțiuni ale pereților se umezesc, iar pardoseala din parchet prezintă denivelări. Durata execuției lucrărilor s-a mărit de la 27 la 29 de luni, iar prețul contractului a crescut cu 399.654 de lei fără TVA, constând în lucrări suplimentare ce s-au efectuat din bugetul inițial al proiectului (diverse și neprevăzute), fără a fi majorat bugetul proiectului”.
Administrația tecuceană explică și ce s-a întâmplat: „În zona respectivă, nivelul hidrostatic al pânzei freatice a fost ridicat în perioada precipitațiilor peste limitele admise, apa s-a ridicat în pereți și s-a infiltrat în pardoseală, reluându-se anumite lucrări privind refacerea tencuielilor, picturilor și pardoselilor”.
Problema persistă
Lucrările au fost urmărite îndeaproape de arhitecții proiectului, de dirigintele de șantier, toți atestați de către Ministerul Culturii. Pe lângă reprezentanți ai Ministerului Culturii, sosiți de la București, și Direcția Județeană pentru Cultură Galați a monitorizat lucrările, ridicând martori foto la fiecare inspecție pe șantier. Micile imperfecțiuni constatate la recepție au fost înlăturate ulterior, întrucât lucrările se aflau în garanție.
„Pânza freatică aflată la adâncime mică a ridicat numeroase probleme constructorilor. Din discuțiile purtate cu executanții lucrărilor și cu cei care supravegheau respectarea proiectului, a reieșit că drenajul terenului, nefiind prevăzut în proiect și neexistând fonduri suplimentare pentru acesta, nu a fost realizat. Aceasta este una dintre cauzele care au încă repercusiuni asupra lucrărilor executate și, nu în ultimul rând, asupra monumentului istoric”, ne-a declarat Direcția Județeană pentru Cultură Galați.
Obiecte lipsă din patrimoniul muzeului
Lucrările de consolidare și restaurare au mai fost marcate de un eveniment negativ. În decembrie 2013, când șantierul era în toi, iar multe dintre obiectele de patrimoniu fuseseră mutate în alte spații, s-a descoperit, în urma inventarului, că lipsesc peste 2.600 de piese și a fost sesizată Poliția. Dosarul a fost apoi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci.
„Referitor la dosarul în urma căruia s-a început urmărirea penală care a avut ca obiect elucidarea situației patrimoniului mobil cultural al muzeului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci ne-a transmis că s-a dispus prin ordonanță clasarea cauzei privind infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 296 Cod Penal și clasarea cauzei privind infracțiunea de furt prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod Penal”, ne-a comunicat acum Primăria Tecuci.
Instituția precizează că „Procesul de inventariere și reinventariere a patrimoniului cultural mobil ce aparține Muzeului de Istorie «Teodor Cincu» Tecuci a continuat din anul 2009 până în prezent. Finalizarea acestui proces se va face la finele anului 2019, cu posibilitate de prelungire”.
Moștenirea familiei Cincu
Pe 23 aprilie 2015, în prezența fostului președinte al României Emil Constantinescu, muzeul și-a redeschis porțile pentru public. În prezent, poate fi vizitat zilnic, între orele 9:00 – 17:00, accesul este gratuit, iar frumusețea edificiului, cu evidentă inspirație din arhitectura neoclasică, te atrage în curtea împrejmuită.
Inițial, intrarea în clădire se făcea din grădina de pe latura de sud, prin două uși cu vitralii, care se păstrează și azi. La fel și mica porțiune de mozaic restaurat, pe care au călcat nu doar membrii familiei Cincu, ci și Regina Maria și Regele Ferdinand.
„Din punct de vedere istoric și documentar, există o mențiune în Memoriile Reginei Maria a României că în ziua de 1/14 august 1917 a călătorit de la Ghidigeni la Tecuci cu Sybil Chrissoveloni (soția viitorului mare bancher Chrissoveloni) și a vizitat un spital pentru răniți, organizat în casa familiei Cincu, unde lucrau doi medici francezi”
managerul Muzeului de Istorie, Viorel Burlacu
În această clădire ar fi fost găzduit Regele Ferdinand, când, împreună cu delegația franceză condusă de generalul Berthelot și cu generalul Eremia Grigorescu, ar fi luat decizia atacului de la Mărășești.
Deasupra fostei intrări principale se află un turnuleț pe care era inserat un medalion cu blazonul familiei, element care poate fi observat și astăzi.
Gust pentru pitoresc și senzualitate
De îndată ce treci pragul Muzeului, intri în atmosfera vremurilor de odinioară.
„Organizarea spațiului interior amintește de saloanele încăpătoare ale caselor boierești, bine luminate pe cale naturală, cu uși masive, pentru estetică și asigurarea comunicării facile între încăperi, dezvăluind gustul pentru pitoresc și senzualitate al proprietarului”
Marius Mitrof
În cea mai fastuoasă dintre încăperi, „pereții înalți, fragmentați de cei 14 pilaștri decorativi și benzile cu ornamente florale pictate, sunt secționați de mai multe uși cu arhivolte și de două ferestre. Motivele pictate de pe tăbliile ușilor alternează în mod inspirat cu ornamentele în relief ale plafonului dreptunghiular. O friză de factură renascentistă, decorată cu vrejuri ondulate de acant, delimitează, în mod discret, pereții de plafon”, spune Marius Mitrof. Încăperea merită să fie admirată ca o veritabilă operă de artă.
De la familia Cincu se mai păstrează sobele, un candelabru și un vas decorativ din metal, împodobit cu amorași, și un corn al abundenței.
Privind cu atenție pictura ușilor, descoperi din loc în loc porțiuni mai închise de culoare: mărturia a ceea ce s-a găsit sub straturile de vopsea, pentru ca mai apoi să fie restaurat cu foiță de aur.
Ce puteți vedea în muzeu
Colți, măsele și un maxilar de mamut lânos, cranii de bour, bizon și cerb gigant, o mandibulă de rinocer lânos – fosile descoperite în rezervația Rateș, la ieșirea din Tecuci spre Matca – sunt, cel puțin pentru copii, cele mai spectaculoase exponate ale Muzeului „Teodor Cincu”. Asta fără a pune la socoteală exemplarul celei mai mici bancnote din lume, inclus în Cartea Recordurilor, sutele de vestigii – multe descoperite în antica așezare geto-dacică de la Piroboridava – dar și celebrul „otomobil” Ego 4/14, bijuterie a tehnicii din 1924, unic în România.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
