Castelul contelui Bethlen de la Arcalia, restaurat cu bani europeni

Data:

spot_img

În toamna anului 2021, au început lucrările de restaurare, cu bani europeni, a castelului contelui Bethlen de la Arcalia (județul Bistrița-Năsăud). Edificiul, rupt parcă din basme, a trecut însă prin multe încercări.

Naţionalizat în 1949 şi transformat, pe rând, în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole și tabără pentru pionieri, castelul a avut șansa să ajungă în administrarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj, iar instituția a început lucrările de restaurare.

La 15 km Vest de oraşul Bistriţa şi la aproape 110 km Nord-Est de municipiul Cluj-Napoca, într-una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud, satul Arcalia din comuna Șieu-Măgheruș, localitate  a cărei primă atestare documentară a fost consemnată în prima jumătate a secolului al XIV-lea, se află un domeniu ce te duce cu gândul la „O mie și una de nopți”.

De la castel la magazin rural

Povestea sa e una impresionantă. Intrat în posesia familiei nobiliare Bánffy în 1673, domeniul de la Arcalia a fost moștenit de către membrii familiei Bethlen, pentru ca, la începutul secolului al XIX-lea, prin grija contelui János Bethlen, să fie supus unui proces de modernizare, aici amenajându-se unul dintre primele parcuri în stil englezesc din Transilvania.

Contele este și cel care a înființat aici o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite. Spiritul inovator s-a transmis, se pare, și la următoarele generații, căci în jurul anilor 1880, Béla Bethlen, un descendent al familiei contelui János Bethlen, a reamenajat zona verde a domeniului, transformând-o într-un impresionat parc dendrologic, cu peste 150 de specii de arbori şi arbuşti, care poate fi admirat și astăzi.

Aceluiași nobil i se datorează însă și construirea, în partea estică a parcului, a castelului în stil mauro-bizantin, singurul de acest fel din Transilvania. Soarta frumosului edificiu n-a fost însă pe măsura apartenenței sale. Naţionalizarea sa, în 1949, l-a transformat în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole, apoi în tabără pentru pionieri.

În 1963, domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj și, timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, fiind înființată și o bază pentru practica de vară a studenţilor. În toamna anului 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida aceleiași Universități Babeș-Bolyai.

În prezent, suprafaţa totală a proprietăţii este de 16,5 ha şi se compune dintr-un parc dendrologic şi din trei corpuri de clădiri. În castelul propriu-zis se află o sală de conferinţe de 80 mp, cu o capacitate de cca 70 de locuri, o sală de seminar de 40 mp, cu 20-25 de locuri, o altă sală, de lectură, de 40 mp și biblioteca francofoniei, ce măsoară 25 mp.

În celelalte corpuri se află dormitoarele (amplasate pe locul fostei biblioteci şi a anexelor) amenajate, în principal, pentru găzduirea studenţilor (cu o capacitate de 70  de locuri), cantina şi anexele.

Domeniul de la Arcalia găzduiește simpozioane ştiinţifice, conferinţe, seminarii, cursuri de vară, practici de specialitate, acţiuni instructiv-educative destinate studenţilor şi elevilor, activităţi expoziţionale şi tabere de creaţie etc.

Citește și: Persecuțiile regimului corupt, cu DNA complice: o poveste adevărată despre presă și putere la Iași

„Ce vrem noi este să reabilităm castelul din Arcalia”

În urmă cu doi ani, Universitatea Babeș-Bolyai a început implementarea proiectului de modernizare  infrastructuri educaționale de la Arcalia (lucrările propriu-zise au început însă abia în octombrie 2021) printr-o finanțare cu fonduri europene în cadrul Programului Operațional Regional, a cărui valoare totală se ridică la 12,35 milioane de lei, dintre care peste 12,22 milioane de lei reprezintă cheltuieli nerambursabile oferite prin POR. 

„Ce vrem noi este să reabilităm castelul din Arcalia. Este o clădire monument, unul dintre cele mai cunoscute monumente din zona Nord-Vest și care, din nefericire, se află într-un stadiu avansat de degradare.

Primul lucru a fost să intervenim să restaurăm castelul. În plus față de asta ne-am dorit să construim și să adaptăm în așa fel spațiul încât să avem o bază didactică pentru studenții noștri de la două specializări – cei de la Facultatea de Biologie şi Geologie,în special partea de botanică, întrucât  avem și un parc destul de valoros acolo și cei de la Facultatea de Știința şi Ingineria Mediului – ca să-i ajutăm să  obțină competențe interdisciplinare, astfel încât să se integreze mai ușor în sectoarele competitive și cu specializări inteligente”, explică, pentru PressHub, Dan Lazăr, prorector al Universității Babeș-Bolyai și coordonator al proiectului.

Proiectul are drept scop operațional extinderea și îmbunătățirea calității infrastructurii de educație în Regiunea Nord-Vest, menite să deservească anual peste 660 de studenți, masteranzi și doctoranzi, în condiții de creștere a accesibilității la un proces educațional la standarde europene, cu efecte pozitive asupra procesului de formare profesională, dar și asupra situației socio-economice a Regiunii Nord-Vest.

Proiectul a fost depus și este finanțat în cadrul Axei prioritare pentru Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive.

Este vizată extinderea spațiilor de învățământ cu peste 840 mp, precum și amenajarea unui spațiu corespunzător pentru desfășurarea activităților didactice universitare preponderent practice. Se estimează că, la finalul proiectului, acest spațiu va avea o capacitate de 313 locuri care vor putea fi utilizate concomitent.

„Infrastructura academică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj este una puternică, dar care totuși a rămas în spate în comparație cu interesul arătat de studenți pentru această universitate.

Citește și: De ce se tem jurnaliștii: statul slăbit, extremismul și criza economică

Numărul studenților este foarte mare raportat la cum ar trebui să arate infrastuctura academică modernă și atunci am făcut un program larg de modernizare. Ce facem la Arcalia este să transformăm unitatea de acolo, astfel încât să fie o unitate de practică studențească, dar și o unitate științifică pentru tot ce ține de biologie, mediu, în lumea asta în care UBB devine verde. Practic, acolo o să fie și o linie de educație, o să fie și componentă de cercetare și vom avea grijă să fie și o deschidere, pentru a avea legătură cu societatea”, a declarat, pentru PressHub, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Dar trebuie reținut mai ales că se urmărește promovarea a cel puțin două domenii de specializare inteligentă conform Strategiei de Competitivitate 2014-2020 / Strategiei de Dezvoltare Economică 2020, creșterea calității și a competitivității procesului educațional, creșterea producției științifice, precum și creșterea oportunităților de dezvoltare în carieră pentru cadrele didactice din cadrul celor două facultăți implicate în proiect. Pe lângă toate acestea, proiectul are ca obiectiv și stimularea coeziunii interregionale în învățământul superior şi a parteneriatelor regionale, naționale și internaționale.

 „Este foarte bine că se corectează niște intervenții greșit făcute”

Castelul contelui Bethlen de la Arcalia este una dintre situațiile fericite în care se găsesc monumentele istorice transilvănene, tocmai pentru că există un proprietar care dorește restaurarea monumentului istoric. O spune Camelia Alina Târnovan, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

“Au un proiect de restaurare și o construcție nouă propusă, proiect avizat – din 2019 – de Ministerul Culturii, pentru că vorbim de un monument istoric de grupă valorică A. Lucrările sunt în curs și se realizează etapizat.

Important este să se facă intervenții corecte, intervenții care păstrează specificul monumentului respectiv, să se intervină cu tehnici, cu materiale corecte, astfel încât să nu-i facem mai mult rău decât bine monumentului. Având în vedere că este o documentație întocmită de un arhitect atestat de Ministerul Culturii, ar trebui să fie corect ceea ce se propune acolo”, explică, pentru PressHub, Camelia Alina Târnovan.

Conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bistrița-Năsăud spune că restaurarea e cu atât mai necesară cu cât clădirea avea nevoie de corectări după câteva intervenții neconforme.

“Pe de o parte se corectează – pentru că au fost acolo niște intervenții despre care nu știu în ce măsură au fost foarte corect făcute, sunt ceva probleme care trebuie rezolvate. Din punctul acesta de vedere este foarte bine că se corectează niște intervenții greșit făcute. Iar pe de altă parte este vorba despre păstrarea valorii istorice arhitecturale a monumentului în sine”, mai spune directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Citește și: ANALIZĂ Primăria Cluj-Napoca pune pe primul loc metroul, deși trenul metropolitan e mai ieftin și se poate face mai rapid

Date tehnice despre proiect

Titlul proiectului: Reabilitare si Modernizare Infrastructura Educaționala Arcalia

Cod SMIS 2014+:119923

Finanțat prin:  PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020, Axa prioritară 10, prioritatea de investiții 10.1, Obiectiv Specific 10.3: ”Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive”.

Obiectiv general: întărirea competențelor practice ale studenților și facilitarea inserției acestora pe piața muncii prin reabilitarea infrastructurii educaționale UBB de la Arcalia, județul Bistrița Năsăud, comuna Șieu Măgheruș.

Activități principale:

  • Realizarea lucrărilor de modernizare și reabilitare a infrastructurii educaționale ce va fi extinsă pentru a permite desfășurarea de activități didactice, la un standard de calitate european, cu un număr de 313 studenți simultan;
  • Dotarea spațiilor modernizate și reabilitate cu peste 50 de echipamente în scopul creșterii calității procesului educațional.

Buget: 12.353.928,33 lei dintre care: 12.227.371,19 cheltuieli eligibile și 126.556,54 cheltuieli neeligibile suportate din bugetul Universității Babeș-Bolyai

Grup țintă:

  • 665 de studenți din cadrul specializărilor existente la nivelul Facultății de Biologie și Geologie și a Facultății de Știința și Ingineria Mediului.
  • Al doilea grup țintă este format dintr-un număr de 100 cadre didactice ce vor desfășura activități didactice în cadrul infrastructurii educaționale reabilitate și modernizate.

Progresul în implementare:

  • achiziționarea serviciilor de proiectare, dirigenție șantier, informare și publicitate;
  • semnarea contractului de lucrări în data de 28.09.2021;
  • s-au efectuat lucrări de amenajări interioare începând cu data de 18.10.2021 (când s-a dat ordinul de începere a lucrărilor)
  • Începând cu luna martie au început și lucrările exterioare;

Dată de început:

  • Partea de proiectare și pregătirea cererii de finanțare au început în data de 01.08.2015;
  • Semnarea contractului de finanțare s-a efectuat în data de 08.05.2020;

Dată de încheiere: 31.03.2023

spot_imgspot_img
Roxana Stancu
Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Specialiști: Investițiile străine directe din turism majore nu depășesc milioane de euro

Autor: Raluca Nicolae Lipsa investițiilor străine în turism a survenit...

România, energia verde și microhidrocentralele

România, energia verde și microhidrocentralele. Țara noastră a început...

Milionarii plajelor refăcute de stat cu un miliard de euro

PressHub.ro a avut curiozitatea jurnalistică să verifice și să...