Cât au cheltuit partidele politice în 2023. AUR a cumpărat mașini de peste 2 milioane de euro

Cât au cheltuit partidele politice în 2023: anul acesta nu a adus nicio îmbunătățire semnificativă privind transparența plăților făcute din bani publici. Dar nici mai multă responsabilitate din partea formațiunilor politice.

Contractele pentru presă sunt la fel de netransparente, iar singurele detalii care apar în public se regăsesc într-un număr relativ mic de articole scrise de publicații online, notează Expert Forum (EFOR).

Transparența, blocată în Camera Deputaților

Proiectul de lege care ar fi obligat partidele să raporteze destinația banilor și care ar fi dus la transparentizarea materialelor de publicitate a fost blocată în Camera Deputaților.

În ciuda faptului că s-a ajuns la un consens legat de aprobarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, regulile de transparență pentru publicitatea politică nu vor fi puse în aplicare în următoarea perioadă, potrivit unui raport al EFOR.

Citește și: Toate minciunile lui Ciolacu. Ce spune și ce face de fapt

Studiul mai arată că bugetul pentru subvenții din 2024 este cu o treime mai mare față de anul 2023, ajungând la 314 milioane de lei. EFOR a protestat împotriva acestei măriri și a cerut partidelor politice să reducă alocațiile pentru subvenții.

Cât au cheltuit partidele politice. PSD a primit cei mai mulți bani

Inițial, în bugetul aprobat pentru 2023 erau alocați 258 de milioane de lei pentru subvenții. Totuși, Autoritatea Electorală Permanentă a făcut plăți totale de 227 de milioane de lei. Partidele care au primit cei mai mulți bani sunt PSD, PNL și PMP.

● Partidul Social Democrat – 88,3 milioane de lei

● Partidul Național Liberal – 74,9 milioane de lei

● Partidul Mișcarea Populară – 2,5 milioane de lei

Cercetarea dezvăluie că cele mai multe dintre partide au făcut cheltuieli mai mari față de sumele primite. „Menționăm faptul că partidele apelează și la economiile acumulate din subvențiile primite în anii anteriori și nu sunt obligate să cheltuie fondurile primite într-un an anume”, scrie EFOR.

Citește și: Cât costă să ai o casă fără facturi și toate utilitățile. O experiență personală

AUR a depășit bugetul

Singurele partide care nu au depășit sumele alocate au fost PSD și PNL, în timp ce AUR a avut cheltuieli de 162% din suma transferată de AEP.

Cât au cheltuit partidele politice în perioada ianuarie-octombrie 2023:

• PSD a cheltuit 69/74 milioane de lei – 92% din suma transferată de AEP
• PNL – 57/63 milioane de lei – 92% din suma transferată
• PMP – 4,3 din 2,5 milioane de lei – 174% din suma transferată
• USR – 37/34 milioane de lei – 110% din suma transferată
• AUR – 24/15 milioane de lei – 162% din suma transferată

Aproape 50% din totalul cheltuielilor partidelor au fost pentru presă și propagandă, mai exact, s-au alocat 98 de milioane de lei.

Costurile legate de personal au reprezentant 9%, adică 18 milioane de lei, în timp ce atât pentru sondajele de opinie, cât și pentru consultanța politică au fost alocați câte 14 milioane de lei. Bunurile mobile și imobile ai reprezentat 6% din totalul costurilor de anul acesta.

Sumele au crescut în ultimii 3 ani

S-a observat o creștere constantă a sumelor pentru presă și propagandă în ultimii 3 ani. Comparând sumele cheltuite pentru presă și propagandă, remarcăm o creștere constantă a acestora în ultimii trei ani. În 2021 partidele au plătit pe an 62 milioane de lei, în 2022 suma alocată a ajuns la 100 milioane de lei, iar în primele 10 luni din 2023 s-au cheltuit deja 98 de milioane de lei.

Această creștere denotă faptul că partidele investesc din ce în ce mai mult în promovarea imaginii odată cu apropierea alegerilor.

PSD este partidul care a cheltuit cei mai muli bani în primele 10 luni ale anului, adică 46,7 milioane de lei (67% din banii cheltuiți până în octombrie). PNL a alocat 37,7 milioane de lei (65%) și USR 11,9 milioane de lei (33%).

Citește și: Toate minciunile lui Ciolacu. Ce spune și ce face de fapt

AUR și PNL au cheltuit cel mai mult pe sondajele de opinie

Sumele alocate de partidele politice pentru sondajele de opinie au crescut și ele considerabil în ultimii trei ani.

În timp ce în 2020 s-au cheltuit doar 2 milioane de lei, în 2022 s-au alocat 7 milioane, iar în 2023, 15 milioane pentru sondajele de opinie. O explicație ar putea să fie apropierea de alegerile care urmează în anul 2024, potrivit celor de la EFOR.

Partidele care au cheltuit cei mai mulți bani sunt AUR și PNL care au alocat în luna octombrie 1.8 milioane de lei.

Și PSD a cheltuit sume importante de bani atât pentru sondajele de opinie (6,4 milioane de lei), cât și pentru consultanța politică (5,4 milioane de lei). Social democrații au alocat peste 5 milioane de lei și pentru personal.

PNL a alocat cea mai mare parte din bani, peste 37 de milioane de lei, pentru presă și propagandă. Aproximativ 7 milioane de lei s-au cheltuit pentru consultanța politică și 3,1 milioane pentru sondajele de opinie.

AUR a cumpărat bunuri de aproape 12 milioane de lei

Partidul care a alocat cei mai mulți bani pentru personal este USR, care a cheltuit 8,3 milioane de lei. Cea mai mare sumă a alocat-o totuși către presă și propagandă, adică aproape 12 milioane de lei.

În ciuda faptului că AUR susținea că nu se va atinge de fondurile de la subvenții, au investit nu mai puțin de 11,9 milioane de lei în bunuri mobile și imobile. Aceștia au cumpărat, în mod special, autovehicule.

Partidul a alocat 4,9 milioane de lei pentru organizarea de evenimente cu caracter politic (mai mult decât PSD și PNL la un loc). AUR a plătit 1,8 milioane de lei pentru sondaje de opinie.

Cât au cheltuit partidele politice. Ce recomandă studiul EFOR

În finalul acestui studiu, cei de la EFOR au venit și cu o serie de recomandări, atât pentru Parlament, cât și pentru AEP.

Pentru Parlament

• Dezbaterea într-un mod judicios și transparent a proiectului de lege care modifică Legea 334/2006 (proiectul AEP, preluat de PSD). În mod specific, legea ar trebui să prevadă marcarea publicității politice și raportarea contractelor în mod public.

• Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri din Legea 334/2006 și reducerea sumelor alocate și plătite anual partidelor politice.

• Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de bugetare a subvențiilor, care să nu conducă la variații mari de la un an la altul.

• Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat. Conform legii, AEP nu ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție sau justificare clară.

• Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului sau într-o perioadă fixă, dacă nu sunt utilizate.

Pentru AEP:

• AEP ar trebui să clarifice criteriile pe baza cărora se stabilește bugetul anual pentru subvenții și să le explice public.

• AEP trebuie să publice datele legate de finanțarea politică în format deschis.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!