Cât costă o casă fără facturi. O locuință autonomă este un proiect deja cât se poate de realizabil, iar fondurile necesare pot fi susținute chiar și de români cu un venit mediu.
Când vorbim despre case autonome nu ne referim doar la curent electric și căldură. O casă fără facturi poate să fie dotată cu toate utilitățile, care nu mai vin de la companii private și de stat, ci sunt deținute de proprietar.
Asta înseamnă fără apă și fără canalizare de la rețeaua centralizată. În schimb, cu puț forat, fosă septică sau ministație de epurare.
Fără racord la gaze naturale (toată aparatura din casă fiind electrică), ci cu panouri fotovoltaice „on sau off grid” (conectate la rețeaua publică de electricitate sau cu propriile baterii de stocare) și cu panouri solare pentru apă caldă.
Singura rețea publică la care este, de regulă, nevoie de conectare este cea de energie electrică, pentru sistemul „on grid”, adică pentru a deveni prosumator – livrezi energia electrică produsă de sistemul propriu de panouri fotovoltaice în rețeaua publică și consumi cât și când ai nevoie (producția de energie cu panouri fotovoltaice este mai mare vara, în timp de consumul într-o locuință este mai mare iarna).
Cât costă să ai o casă fără facturi
Datele prezentate în acest articol reprezintă o experiență personală. M-am documentat mai mulți ani, tocmai în ideea de a-mi construi propria casă autonomă. Am învățat, așadar, prin „încercare și eroare”, ce este eficient economic și bun pentru condițiile de locuire.
Despre panourile fotovoltaice se vorbește tot mai mult în ultima vreme, fiind un subiect dezbătut atât în mediul online cât și în mediile tradiționale. Pe programul Casa Verde, cei mai mulți doritori aplică tocmai pentru sistemul de producere de curent cu panouri fotovoltaice.
Totodată și pompele de căldură încep să fie tot mai cunoscute și să înlocuiască variantele tradiționale de centrale termice.
Mai puțin se vorbește, însă, despre apă și canalizare – devenite aproape un lux pentru unii și o problemă în marile orașe, unde, vara, când este secetă și caniculă, autoritățile fac apel la populație să nu mai ude gazonul din curte sau legumele din grădină cu apa de la rețea, pentru că riscă orașul să rămână fără apă.
Iar costurile pentru serviciile de furnizare de apă-canal sunt din ce în ce mai mari.
Citește și: Revoluționarul care s-a întors din Italia pentru a monta panouri fotovoltaice în România
Pompele de căldură românești, preferate
Dacă până în urmă câțiva ani să îți echipezi casa cu panouri fotovoltaice, pompă de căldură sau ministații de epurare păreau deziderate foarte îndepărtate, în ultima vreme au intrat pe piața din România și producători români de astfel de echipamente, unele chiar extrem de inovative și mult mai scăzute ca preț față de cele de import.
Cel mai mare producător român de pompe de căldură este un grup de firme din Oradea, Termocasa. Câștigători ai Medaliei de aur la Salonul Internațional de Inventică de la Geneva în 2018 și 2019, firma românească a furnizat, anul trecut, jumătate din pompele de căldură vândute pe piața din România.
De ce au început oamenii să cumpere pompele de căldură făcute în țară?
„S-au vândut în jur de 5.000 de pompe vândute în toată țara și ale noastre au fost peste 2.000. Noi avem două atuuri, pe care le consider cele mai importante. Prețul și garanția.
Avem garanție până la 20 de ani, în funcție de produs. La pompele aer-apă merge până la 10 ani, la apă-apă, până la 20 de ani, la panourile solare, pe care le producem tot noi, avem garanția 25 de ani”, explică inginerul Adrian Farcaș, administrator al Grupului Termocasa.
Cu ce vin în plus pompele fabricate la Oradea
Pompele de căldură sunt de trei tipuri și fiecare are avantajele sale. Cele aer – apă își extrag energia din aer, au prețul cel mai mic de instalare, dar și cel mai mic randament în ceea ce privește consumul de energie.
Pompele apă-apă își extrag energia din apă, dar, la costul pompei se mai adaugă și prețul puțului forat. Iar pompele sol-apă își extrag energia din sol, aici adăugându-se prețul forajelor pentru sonde.
„Pompele aer-apă sunt cele mai simplu de montat și cu cele mai mici costuri, dar au și cel mai mic randament. Funcționează ca un aer condiționat. Dacă iarna e ușoară, sunt ok. Dacă iarna e mai grea, consumă mai mult.
Cel mai bun randament îl au pompele de căldură apă – apă și cea mai lungă durată de viață.
Sunt urmate de pompele sol-apă și apoi de aer – apă”, spune Adrian Farcaș.
Pe lângă prețul scăzut și garanția extinsă, pompele românești vin și cu inovații ce le fac termenul de utilizare mai lung și confort pentru utilizator.
„Pompele pe care le producem sunt diferite față de celelalte de pe piață prin schimbătoarele de căldură. Nu fac depuneri, ceea ce este extrem de important.
Tot ce există pe piață, într-un an fac depuneri și se colmatează, trebuie curățat cu soluții scumpe, înlocuite piese, sunt costuri și noi am eliminat această problemă. Ne referim la pompele de căldură apă-apă.
Chiar dacă îngheață, nu crapă, pentru că riscul să înghețe este foarte mare doar dacă face depunere. La pompele sol-apă nu avem alte inovații facă de celelalte de pe piață, în schimb la pompele aer – apă, tot același schimbător este compus din până la cinci circuite.
Asta înseamnă că are un circuit de apă la care se pot conecta până la patru pompe de căldură individuale – noi le spunem module.
Adică, e ca o mașină cu patru motoare. Spre exemplu, o casă de 150 de metri pătrați are nevoie de o pompă de căldură cu două unități. Avantajul este că ele nu degivrează (își inversează ciclul de funcționare și dă aer rece pentru eliminarea gheții – n.r.) deodată niciodată.
Având în vedere că sunt mai multe module, tot timpul un modul va băga cald și unul va răci. Și procesul de răcire, la pompele noastre este de aproximativ trei minute, față de 15 minute la alte pompe. Și, în funcție de cât de frig este afară, modulele pornesc pe rând.
Dacă este mai puțin frig, pornește un singur modul. Dacă este mai rece, pornesc și celelalte, pe rând.
Prin asta devin mult mai eficiente și, un alt avantaj, nu se strică niciodată ambele, sau cele trei sau patru unități, motiv pentru care omul nu rămâne niciodată în frig”, explică inventatorul român.
Cât costă să ai o casă fără facturi. Pompe la jumătate de preț
Pompele de căldură se recomandă și în funcție de gradul de izolare al casei. „O casă neizolată de 100 de metri pătrați are nevoie de o pompă cu două module, în timp ce avem casă de 220 de metri pătrați, izolată cu polistiren de 20 de centimetri, care merge foarte bine cu un singur modul”, mai spune Adrian Farcaș.
În ceea ce privește prețul, care este unul dintre factorii determinanți în achiziționarea unei pompe de căldură – mai ales că nu este vorba despre sume chiar foarte mici – pompele românești sunt mult mai accesibile față de aceleași pompe, dar importate din străinătate.
„Față de pompele chinezești, suntem la aceleași prețuri. Față de pompele consacrate – suedeze, de exemplu – suntem la jumătate de preț. În schimb, garanția este incomparabilă.
La eficiență nu prea există diferență între pompele chinezești, suedeze sau ale noastre. Tot la fel de mult consumă. E aceeași tehnologie. Diferența o face gradul de izolare al casei”, afirmă administratorul Termocasa.
Citește și: Zăpada artificială produsă de soare, la Brașov. 90% din clădiri alimentate fotovoltaic
Panouri fotovoltaice și solare, plus pompa de căldură. Cât costă
Ca exemplu concret, pentru o casă de 150 de metri pătrați, izolată mediu – cu polistiren sau vată bazaltică de 10 centimetri, este nevoie de o pompă de căldură de 12 kw.
„Pot să vă dau exemplu chiar recent. Am montat o pompă de căldură de căldură aer – apă, de 12 kw, panouri fotovoltaice de 10 kw și a costat, la cheie, 12.000 de euro.
Adică 5.500 de euro pompa de căldură cu toate accesoriile și montaj și 6.500 de euro panourile fotovoltaice cu invertor și montaj.
Aici se mai adaugă doar dosarul de prosumator, care este între 1.000 și 2.000 de lei, în funcție de zonă”, detaliază Adrian Farcaș.
Pentru apa caldă, soluția pentru a scăpa de încălzirea apei cu gaz sau curent electric sunt panourile solare. Cea mai mare eficiență o au vara, este adevărat, dar ele ajută mult boilerul electric chiar și pe timp de iarnă.
Panourile solare cu absorbție directă sunt o altă inovație a inginerului orădean Adrian Farcaș. Eliminând niște pași intermediari în încălzirea apei la soare, panourile pentru care a primit și două brevete de invenție sunt mai eficiente decât cele clasice.
Pe lângă eficiență, garanția panourilor solare ale inventatorului român este de 25 de ani.
Cât costă să ai o casă fără facturi: panourile solare cu absorbție directă costă între 450 și 745 de euro, în funcție de dimensiunea acestora. Pentru patru persoane, panoul solar costă 500 de euro. Iar sistemele complete, cu boiler, vas de expansiune și toate automatizările de care este nevoie costă între 1.300 și 1.750 de euro.
În concluzie, pentru producerea de curent, căldură și apă caldă, pentru o casă de 150 de metri pătrați în care locuiesc patru persoane, investiția este de 13.600 de euro.
Despre cât costă să nu mai plătiți apă și canalizare citiți în articolul Cât costă să ai o casă cu facturi 0. Puțuri forate și fose septice sau ministații de epurare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”
