Șeful diplomației de la București și ministrul Apărării au fost la Conferința de Securitate de la München încercând să pună România în ecuația complicată a prezentului în care UE și SUA nu mai sunt aliniate ca altădată.
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu a recunoscut că discursul vicepreședintelui JD Vance a fost „critic și foarte direct îndreptat spre situația din România”, dar a insistat că nu e vorba despre vreun sprijin al Washingtonului față de curentele anti-occidentale autohtone.
Discursul vicepreședintelui american JD Vance ținut în inima Europei marchează însă un nou punct zero al relațiilor transatlantice, în care România este prezentă ca pretext al discrepanțelor existente de o parte și de alta a continentului. Oficialul american a vorbit despre „suspiciunile șubrede ale serviciilor secrete și presiuni enorme venite dinspre vecinii europeni ai României” de a anula alegerile prezidențiale după ce extremistul Călin Georgescu s-a situat pe primul loc în urma turului întâi al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024.
Vicepreședintele SUA a ales să se vadă cu lidera extremei drepte germane
Oficialul de la Washington a declarat că „cea mai mare amenințare” de care se tem Statele Unite când vine vorba despre Europa „nu e nici Rusia, nici China și nici vreun alt actor statal”, ci „amenințarea din interior”, „renunțarea de către Europa la unele din valorile fundamentale, valori împărtășite cu SUA”.
Șeful diplomației de la București, singurul care a dat un răspuns clar criticilor numărului doi din administrația Statelor Unite, a menționat între altele „sensibilitatea americană” față de alegerile din Europa.
Emil Hurezeanu a pus în ecuație fără să comenteze faptul că vicepreședintele SUA nu a dorit să îl întâlnească pe cancelarul Olaf Scholz aflat încă în funcție, ci a preferat să se vadă cu Alice Weidel, lidera extremei drepte germane.
Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor generale din Germania, vicepreședintele SUA îi mai dă un impuls partidului populist-naționalist AfD, Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland).
Vicepreședintele american a avut un discurs ideologic îndreptat împotriva democrațiilor liberale din UE și s-a preocupat la Munchen mai mult de populiștii europeni decât de crizele globale, sugerând că urmează o perioadă complicată în care SUA își va lua un alt rol.
Continuarea în Deutsche Welle
Editura Humanitas a făcut un top al celor mai vândute cărți ale săptămânii, iar „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România”, scrisă de jurnalista Sabina Fati, considerată ca făcând parte din familia „les grands reporters”, ocupă poziția 2 în acest clasament.
Postarea Editurii Humanitas:
„Top 10 cele mai vândute cărți ale săptămânii trecute la Editura Humanitas, în Librăriile Humanitas:
1. Doina Ruști, „Ferenike”;
2. Sabina Fati, „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România”;
3. Radu Paraschivescu, „Brățară pe glezna ta”;
4. Jean-François Braunstein, „Religia Woke”;
5. Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, „Am inventat Păltinișul! Scrisori, amintiri, evocări”;
6. Cristian Manolachi, „Revolverul Arhanghelului. Mișcarea Legionară și mistica asasinatului politic”;
7. Aude Terray, „Singură împotriva tuturor. Viața prințesei Martha Bibescu” (trad. Alina Pavelescu);
8. Ana Blandiana, „Se face liniște în mine”;
9. Neagu Djuvara, „O scurtă istorie ilustrată a românilor”;
10. Carmen Uscatu, „Anul în care nu am murit”. ”
Citește și: Ce poate face Ilie Bolojan de la Cotroceni?
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
