„Dacă cineva a plagiat chiar și trei rânduri este obligat să se retragă din politică”, spunea președintele Klaus Iohannis în 2014, când trăgea cu toate tunurile în contracandidatul Victor Ponta. Nu 3 rânduri, ci 42 de pagini din lucrarea de doctorat din 2003 a premierului Nicolae Ciucă ar avea conținut plagiat, potrivit investigației Emiliei Șercan din PressOne.
Ca și cum furtul intelectual ar fi o banală contravenție rutieră, PNL și Iohannis încearcă să acopere scandalul, mizând totul pe cumpărarea televiziunilor. Strategia Iliescu 1990 nu va ține însă.
Efectele politice și instituționale ale scandalului de plagiat au început deja să apară, oricât s-ar bucura liberalii și Cotroceniul că televiziunile obediente ocolesc subiectul. Ridicolul situației e total: subiectul duduie pe internet, pe site-urile independente și pe rețelele sociale – acolo unde se află mare parte din publicul PNL, dar e aproape inexistent la Digi 24, pus în surdină la Antena 3 și alte tv-uri pe care PNL cheltuiește lunar zeci de mii de euro din banii de subvenție.
Da, în 2022, când mulți dintre votanții PNL sunt deja familiarizați cu termeni precum metavers și mai folosesc televizorul fix pentru Netflix, liberalii mizează că scandalul se închide de la sine prin absența de la televiziuni.
Nu se închide așa ușor, cum a vrut premierul Ciucă prin comunicatul de presă. Un comunicat în care, practic, ne ia peste picior, susținând că plagiatul grosolan pe zeci de pagini e motivat de ”semantica” precisă cerută de tratarea unui domeniu precum geopolitica.
Poziția premierului Ciucă e slăbită puternic de această acuzație, indiferent ce ar crede el, PNL și Cotroceniul. E slăbită pe plan intern și extern.
Pe plan extern e doar o chestiune de timp până când presa străină va începe să scrie despre acest scandal, cum a făcut-o și în cazul fostului premier Victor Ponta sau cu politicienii occidentali forțați să demisioneze după afaceri similare. Așa au demisionat în Germania nu mai puțin de trei miniștri în ultimul deceniu: fostul ministru al apărării Karl-Theodor zu Guttenberg, ministrul familiei Franziska Giffey și Annette Schavan, ministru al educației.
Cât va dura până când la Bruxelles vor apărea semne de întrebare legate de oportunitatea întâlnirii cu un premier român acuzat de plagiat? Sau în celelalte capitale europene? Și cam ce putere de negociere va avea Nicolae Ciucă cu omologii săi străini, stânjenit fiind de această afacere urât mirositoare?
Pe plan intern, PSD jubilează deja. Ei știu că Nicolae Ciucă a fragilizat teribil politic. La fiecare ieșire în public va trebui să dea explicații, la orice gafă sau decizie guvernamentală greșită va ieși iar la iveală impostura sa academică, la orice scandal din educație internetul se umple de meme cu Dr. Ciucă. Același Dr. Ciucă devenit cunoscut prin reacția radicală la adresa ex-ministrului Florin Roman, căruia i-a forțat demisia tocmai pe motive de integritate academică.
PSD-iștii se bucură și pentru că, în viziunea lor, Nicolae Ciucă și-a compromis o potențială candidatură la prezidențialele din 2024, una care ar fi putut fi redutabilă dacă era construită pe narativul unui militar de onoare, făcut general pe bune pe teatrul de război, un om dintr-o bucată. Cu cocoașa politică a plagiatului în spate, un subiect atât de sensibil pentru publicul de dreapta, șansele lui Ciucă la prezidențiale scad.
În plus, PSD-iștii calculează că dacă Ciucă preia și conducerea PNL de la Florin Cîțu, atunci liberalii se vor scufunda și mai mult în sondaje.
Tot în plan intern, pentru Florin Cîțu scandalul plagiatului e ocazia perfectă să-și slăbească adversarul politic și să își consolideze poziția de lider al partidului. Dincolo de luptele interne însă, partidul a primit o lovitură dură, încă una care se adaugă pasivului unui PNL tot mai uzat de ultimii doi ani de guvernare în pandemie.
Editorialul integral poate fi citit pe site-ul G4 MEDIA.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
