Eșecurile din business creează un sentiment de neîncredere atunci când vine vorba de începerea unei noi afaceri. Câteva sfaturi de la oamenii de succes din România și de la autorități arată ce este bine și ce nu atunci când deschizi o afacere.
Autor: Elena Balaban
Introducere
Independența financiară reprezintă un ideal la care fiecare poate aspira. Cei mai curajoși ajung să facă pași în această direcție prin deschiderea unor afaceri, dar pasul mai dificil este de obicei menținerea ei.
Actualmente, întreg procesul de creare a unui business poate prezenta dificultăți, de la găsirea unei idei originale, care să fie pe placul consumatorilor și să se plieze pe nevoile acestora, până la trecerea acestei idei într-o bază legală și ulterior implementarea unor chestiuni ce țin de menținerea și promovarea business-ului.
Un rol primordial pe care îl are statul în procesul de dezvoltare și încurajare a economiei constă și în sprijinirea cetățenilor în a consuma și a crea bunuri și servicii. Cât de mult te ajută statul român în dezvoltarea unei afaceri și cât îți ușurează parcursul ca mic întreprinzător, am putut afla cu ajutorul unor oameni de afaceri din domenii diferite, dar și vorbind cu firme ce se ocupă de intermediere și gestionarea relației dintre cetățean și stat.
Cum se formează o companie
Fie că discutăm de SRL, SA, PFA sau alte forme juridice de a înființa o afacere, principiile de bază care stau la formarea ei sunt aceleași.
În mod primordial, trebuie să existe acea idee originală și, uneori, revoluționară care să impresioneze consumatorul și să asigure succesul. De multe ori, aceste rezultate se obțin prin întocmirea unor studii de piață care să stabilească cererea și oferta existentă.
Rămânând la partea de cercetare, antreprenorii ne sfătuiesc ca pentru a obține rezultate mai eficiente, să acordăm o atenție semnificativă și părții de studiu cu privire la sumele și resursele necesare pentru desfășurarea activității, care diferă în funcție de tipul de societate pe care vrem să o formăm, de capitalul social minim pe care trebuie să-l utilizăm, dar și de ce sume avem nevoie pentru obținerea sediului și organizarea sa minimală.
Trecerea de la teorie la practică, de la ideile partenerilor la compania propriu-zisă este redată de întocmirea contractului de societate, care stabilește modul în care antreprenorul, fie singur, fie alături de partenerii săi veniți cu aportul la societate, cum se împart răspunderile, dar și profitul. Chestiunile ce țin de întocmirea dosarului cu acte și avizele necesare de care ai nevoie pentru desfășurarea activității se găsesc un pic mai jos.
Autorizarea unei activități presupune acordul pe care trebuie să-l primești de la anumite autorități pentru a desfășura activitatea, aici este momentul când viitorul om de afaceri ia contact cu statul.
Ca prim pas, la Registrul Comerțului se depune o Declarație de autorizare care va ajunge ulterior către ale 4 autorități precum Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar Veterinară, Administrația Fondului pentru Mediu și Inspectoratul Teritorial de Muncă. În urma acestei acțiuni, aceste autorități iau la cunoștință despre activitatea autorizată și pot efectua controale la locul desfășurării activității, iar compania va primi de la Registrul Comerțului Certificatul constatator de autorizare.
După înființarea firmei și în funcție de domeniul de activitare este posibil să mai fie nevoie și de autorizația și acordul de funcționare de la primărie în cazul în care activitatea chiar se desfășoară la unul dintre sediile firmei. Dacă activitatea are loc în afara sediilor, fie la terți sau pe internet, firma a scăpat de obligația de a avea această hârtie.
O parte dintre autorizații se oferă de regulă în mod personalizat, adică pentru comercializarea produselor alimentare în magazine sau unități de alimentație publică sunt necesare autorizații de la Direcția de Sănătate Publică, dar si de la Direcția de Sănătate Veterinară.
În cazul în care, prin activitatea companiei, există un impact semnificativ asupra mediului, trebuie obținut un aviz de mediu, iar dacă prin cadrul companiei se presupune desfășurarea unei activități pe o suprafață și cu un număr de angajați mare și, de asemenea, mai există și un flux de personal și clientelă, va fi necesară și Autorizația pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor.
De asemenea, pe listă mai trebuie incluse și Autorizațiile de funcționare de la Protecția Muncii pentru respectarea disciplinei de muncă, în cazul în care pentru desfășurarea activității sunt necesari mulți angajați și, în același timp, sunt prezente și condiții de muncă care prevăd o anumită siguranță. Avize sunt necesare pentru difuzarea de muzică și amplasarea unei reclame luminoase pentru activitățile desfășurare in cafenele, baruri și restaurante.
Certificatul de clasificare în domeniul hotelier și turistic trebuie obținut de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în vederea clasificării activității pe stele, respectiv margarete la pensiuni și case de vacanță.
În ultimă instanță, un alt element important care trebuie să existe în portofoliul unui om de afaceri este redat de analizele medicale la zi. Acest aspect este important pentru personalul care lucrează în magazinele alimentare sau unitățile de alimentație publică, dar nu numai. În fiecare unitate comercială se va ține evidența rezultatelor de la controlul periodic efectuat de lucrători.
Cum să transformi afacerea într-un business sustenabil
În cadrul emisiunii Afaceri pentru Viitor, realizate de Ambasada Sustenabilității în România, Marius Ștefan, CEO la Autonom, una dintre cele mai mari companii de închiriere de mașini din România a spus că un sfat util pentru fiecare antreprenor în parte este „să studieze, să-și pună problema (…) Vor fi oportunități uriașe în următorii ani, dacă îți vei schimba compania și o vei transforma într-o companie sustenabilă”.
În acest sens, în termeni practici, nu este suficientă doar o idee revoluționară de deschidere unei afaceri, ci trebuie ca fiecare antreprenor să conformeze această idee și cu ritmul de dezvoltare actual al comunității și să caute să aducă un impact cât mai pozitiv asupra mediului.
De asemenea, Marius Ștefan îndeamnă antreprenorii să-și pună mai întâi problema legată de evoluția pe termen lung, „nu cred că un proiect poate evolua și crește pe termen lung fără evoluția de tip sustenabil, în afacerea mea sustenabilitatea este redată de mașinile electrice și hibrid”.
Ana Maria Mihăescu, fost manager regional al IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, și membru independent în consiliile de administrație ale mai multor companii, precum Raiffeisen Bank România și MedLife, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni că „tot ce este sustenabil este profitabil, dar nu tot ceea ce este profitabil poate fi și sustenabil”.
Cu privire la gradul de sustenabilitate al companiei, Ana Maria Mihăescu a declarat că acesta e direct conectat cu nivelul de educație al angajaților, „deci poți să ai cel mai bun CEO din lume, dacă angajații nu cred în viziunea lui și el nu e în stare să transmită acea viziune, eu nu cred că va fi un model sustenabil și nici profitabil pentru acționari”.
Mai mult, ea îi îndeamnă pe micii antreprenori să înceapă cu educația pentru că ei vor fi expuși celui mai mare risc, deoarece firmele aflate la început de drum nu se pot adapta atât de ușor la niște pierderi temporare precum o pot face societățile mai mari din cauza resurselor mai limitate.
În termeni mai specifici, printre sfaturile pe care le-am putut identifica, cele mai semnificative din punct de vedere al eficientizării unei companiei sunt legate de informare și educare, de setarea unor task-uri pe care angajații societății să știe să le gestioneze și respecte și, de asemenea, un „best practice” este dat de o discuție periodică între antreprenor și staff-ul său care să se raporteze la starea de spirit, optimism și loialitatea față de companie.
Un aspect important este și cel dat de situația și stabilitatea țării în care se desfășoară activitatea. Crizele politice, problemele fiscale, schimbările dese de legislație pun deseori probleme chiar și marilor companii, darămite celor mici.
În cadrul emisiunii create de Ambasada Sustenabilității în România, Sorin Preda, fondator și CEO al unuia dintre cei mai importanți dezvoltatori locali de spații logistice și industriale, Global Vision, aprecia că economia românească poate fi caracterizată de o lipsă a rezilienței companiilor – „aceasta este trăsătura cea mai importantă a economiei românești: lipsa de reziliență a operațiunilor și a companiilor românești, în general, care vine din foarte multe zone”. Cu privire la implicarea statului român și ce ar trebui să facă administrația publică centrală, Preda consideră că, prin intermediul PNNR, statul ar trebui să fie „mai atent în zona investițiilor de energie verde, în special, și de proiecte de sustenabilitate, reciclare, utilizare, producție și chiar de materiale de construcții ‘green’ în România – pentru că nu avem foarte multe fabrici pe zona aceasta”.
De asemenea, un alt sfat pe care aceasta îl acordă viitorilor oameni de afaceri este legat de reinvestirea capitalului, „prima generație de antreprenori români nu a reinvestit capitalurile câștigate. A ajuns la un nivel de trai suficient de bun […] și nu s-a întâmplat ceea ce în orice economie cu tradiție se întâmplă, adică reinvestirea capitalului câștigat”.
Pentru a avea succes pe o durată mai îndelungată de timp, antreprenorii sfătuiesc investirea constantă în afacere, și mai important decât atât, asumarea și diversificarea riscurilor.
Din ce motive s-ar putea să pierzi
Multe afaceri nu reușesc să supraviețuiască după primii 5 ani de la înființare, iar această secțiune este dedicată modalității prin care un antreprenor poate anticipa din timp și evita eșecurile.
Un plan de afaceri incomplet care nu a luat considerare toate riscurile, o analiză parțială a pieței, dar și neluarea în considerare a specificului populației către care se dorește dezvoltarea unui anumit bun sau serviciu sunt printre cele mai întâlnite elemente ce pot duce la falimentarea unui business. Înțelegerea slabă a nevoilor pieței, dar și lipsa unui avantaj competitiv poate face ca planurile să nu se sincronizeze și, în același timp, ca succesul companiei să urmeze o cale în sens invers.
Deși poate părea un lux de la care se pot sustrage, pentru un antreprenor investiția in marketing este una esențială. Fără acest sacrificiu, potențialii clienți nu vor putea ști de existența afacerii, de produsul sau serviciul pe care îl oferă.
Marketingul este un element esențial pentru fiecare afacere, indiferent de stadiul ei, și, fără investiții în marketing, compania nu poate ajunge la clienții țintă și, în cele din urmă, nu-și va putea susține activitatea. În momentul în care o afacere este întemeiată, trebuie luate în considerare toate cheltuielile necesare, chiar și cele care nu par atât de importante, pentru că lipsa capitalului ar putea să surprindă în mod negativ.
Profitul nu vine de mâine, iar antreprenorul trebuie să țină cont de acest lucru. O mare parte dintre noii afaceristi se așteaptă să aibă de câștigat de pe urma afacerii într-un mod relativ rapid. Pentru a nu cădea în capcană eșecului, trebuie luat în considerare că finanțarea pe termen lung și pasiunea pentru afaceri este o cale de a realiza profit în anii următori, mai ales dacă cel care investește o face pentru că îi place cu adevărat și nu pentru a câștiga bani repede.
Un alt aspect de care trebuie ținut cont este și validarea în mod continuu a viziunii antreprenorului, prin discuții cu experții din domeniul respectiv de activitate. În acest mod, poate fi primit un feedback real și corect, indiferent dacă va fi pozitiv sau negativ, dat fiind că ambele variante pot conduce la progresul afacerii. De asemenea, cu ajutorul experților în domeniu pot fi identificate și cererea produsului pe piață și, eventual, nevoile de îmbunătățire.
Dar, probabil, dintre toate aceste aspecte, echipa cu care antreprenorul va lucra este cel mai important. Angajarea oamenilor potriviți care vor forma ulterior o echipă cu randament, formată din persoane inteligente, comunicative, serioase și care să înțeleagă miza specifică domeniului de activitate însumează mai mult de jumătate din succesul companiei.
De asemenea, modul în care antreprenorul va relaționa cu acestea va determina și mai mult viitorul afacerii, întrucât astfel poate fi împărtășită viziunea asupra companiei și crescută pasiunea și loialitatea față de aceasta.
Un ultim aspect care ar trebui amintit unui viitor antreprenor este să nu amâne sarcinile importante. Întrucât procesul de dezvoltare al unui business poate fi asemănător unui proces în lanț e necesar ca sarcinile să fie rezolvate la timp pentru a nu crea noi probleme, cum ar fi, spre exemplu, creșterea datoriilor în mod incontrolabil.
Intermedierea poate fi un serviciu necesar
În rândul antreprenorilor, nu este neapărat popular trendul de a apela la cabinete de avocatură ce se ocupă cu intermedierea aceasta dintre om și stat, deși o consiliere de natură juridică este relevantă întotdeauna.
Am discutat cu domnul Cristian Darie, fondator și partener administrativ la cabinetul de avocatură Darie, Manea și Asociații, ce are ca principale domenii de expertiză chestiuni corporative și comerciale, consiliere pentru antreprenorii străini, tranzacții imobiliare și altele. Cristian Darie reprezintă de asemenea clienții în litigii comerciale, oferind asistență pentru fazele de negociere a contractelor, acordurilor de distribuție și procedurile de vânzare cumpărare.
În procedurile de intermediere, un avocat specializat în domeniul imobiliar este un activ valoros deoarece există situații în care taxele pot fi calculate greșit sau pot apărea costuri suplimentare.
Fiind curioasă de modul în care aceste entități operează l-am întrebat pe domnul Cristian cum ajută, în termeni practici, cabinetul lui, persoanele care decid să înceapă o afacere sau persoanele care deja au o experiență în acest domeniu și am aflat că de regulă acestea „primesc o consultanță generală cu privire la înființarea societății, la obligațiile fiscale, obligațiile administratorilor”.
Mai mult decât această parte de consultanță de care ai crede că te poți lipsi, un astfel de cabinet poate ajuta o firmă să obțină într-un mod mai prompt documente esențiale: „le oferim și licențe speciale”.
Însă un aspect important este că, de regulă, la momentul actual în România, „80% dintre companii nu au nevoie de contracte, această intermediere se axează de regulă pe antreprenorii influenți pe piață, pe cei care au parteneri de afaceri și care sunt destul de dezvoltați din punct de vedere al business-ului”.
La început de drum, problemele pe care le-ar putea întâmpina o afacere sunt mai puțin numeroase decât cele care pot apărea atunci când compania este dezvoltată și are succes. Aceasta nu este o viziune pesimistă, ci mai degrabă o încurajare pentru un început de drum lin. „Probleme legate de firmă nu prea există, problemele pot apărea odată cu un număr mare de angajați și țin de regulă de normele de concediere sau mai pot apărea probleme cu ceilalți parteneri de afaceri atunci când compania nu operează singură”, spune avocatul Cristian Darie.
În România, nu s-a fixat încă trendul de a cere sfaturi juridice, micii antreprenori de cele mai multe ori nu recurg la acest ajutor din partea specialiștilor, iar cei care o fac se axează de regulă pe revizuirea termenilor și condițiilor contractului – „aproximativ 80% dintre companii nu cer sfaturi juridice”, punctează el. Asta și pentru că, „din punctul de vedere al antreprenorilor la început de drum, nu sunt probleme, condițiile de inființare sunt împuținate, procedura este straight forward”.
În fapt, „nu procedurile ce țin de înființarea firmei reprezintă o problemă, ci mai degrabă ideile antreprenorilor, pentru că aproximativ 80% dintre firmele nou înființate nu rezistă al doilea an”, mai spune Cristian Darie.
Dar cei care nu se gândesc la riscuri se pot trezi, mai devreme sau mai târziu, într-o situație precară. Iar atunci, riscurile revin din cererea ajutorului prea târziu, sau, în cuvintele lui Cristian Darie, „apelează la avocat ca și la doctor, adică mult prea târziu când nu au rămas foarte multe lucruri de îndreptat”.
Cu privire la întrebarea principală și anume dacă statul român te susține în începerea unei afaceri, părerea avocatului este una optimistă: „fiscalitatea în România este una foarte bună, taxarea este de 3% până la venituri de un milion de euro pentru microîntreprinderi, situații în care sunt incluse în jur de 95% din firmele din România. Statul român ajută, o problemă poate fi întâmpinată cu taxele pe salarii care sunt mari, în jur de 70%”.
Iar ca un sfat pentru viitorul antreprenor: „trebuie să ai doar o idee bună și eventual să lucrezi cu parteneri externi” pentru un beneficiile pe care un mediu nou le poate aduce. Și, având în vedere că „foarte mulți cetățeni străini își relochează business-ul în România”, ar putea apărea noi oportunități de afaceri.
Nu în ultimul rând, pe lângă găsirea unei idei originale și chestiunile ce țin de mentenanța companiei, un aspect important este reprezentat de achiziționarea unor servicii contabile de calitate. Iar pentru a da un mic sfat viitorilor antreprenori, orice document care are un înscris CUI și numele firmei tale, trebuie să ajungă în mâinile contabilului, ca cel din urmă să-ți poată prezenta situația financiară a firmei, procentul profiturilor sau a pierderilor, dar și toate documentele care reprezintă ordine de plată.
Pentru a învăța de la cei mai buni, am selectat trei dintre oamenii de succes din România care au reușit să-și deschidă și să-și mențină una sau chiar mai multe afaceri și care în acest moment se bucură de succes.
Dragoș Anastasiu, Eurolines
Am discutat cu domnul Dragoș Anastasiu, CEO la Eurolines, unul dintre cei mai importanți transportatori internaționali de persoane și de asemenea companie ce deține cea mai mare rețea de agenții proprii de turism din România și unul dintre primele locuri pe piața națională de rent a car.
Ce l-a diferențiat pe Dragoș Anastasiu față de ceilalți oameni de afacere și poate un motiv pentru succesul său este dat de „muncă multă și de faptul că am început într-o perioadă în care era mai ușor să pornești afaceri, anii 90 au fost plini de oportunități pentru toate afacerile”.
Întrebat cu privire la cât de eficient a devenit procesul de dobândire a personalității juridice și dacă statul român a intervenit într-un mod pozitiv sau negativ, răspunsul a fost unul favorabil pentru statul român, „în privința înființării societății comerciale, da, mai ales în ultimii 2 ani”, însă un punct important de menționat este și faptul că „mai sunt multe de făcut și care ar fi trebuit de mult făcute, dar salutăm fiecare demers sau pas făcut înainte”.
Tot legat de importanța statului român în dezvoltarea unei afaceri și de modul în care acesta trebuie să se implice în formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru deschiderea unei afaceri, informarea cetățenilor devine cel mai important element.
De asemenea „simplificarea avizării, autorizării funcționării firmei după înființare” este un aspect ce trebuie luat în considerare pentru a evita una dintre cele mai întâlnite capcane, falimentul după câțiva ani de la înființare. Pe lângă aceste lucruri, „dezvoltarea conectivității online prin digitalizare” și „comunicarea directă între instituțiile statului și nu prin intermediul solicitantului” ar putea eficientiza și amplifica dezvoltarea atât individuală cât și statală, ca întreg.
De asemenea, cu privire la costurile de înființare a unei firme, acestea nu pot reprezenta o piedică, sau mai mult decât atât, un motiv de reținere „cheltuielile pentru deschiderea unei afaceri nu sunt împovărătoare (…) din acest motiv există și atât de multe firme înființate, dar fără activitate îndelungată”.
Încadrând subiectul în situația pandemică actuală, Dragoș Anastasiu spune despre măsurile pe care guvernul le-a adoptat în vederea sprijinirii întreprinderilor că, „față de ce se putea face, față de modelul dat de alte state, măsurile sunt mai degrabă târzii, puține și șovăielnice. Dar, chiar și așa, ele te pot ajuta dacă ar veni la timp”.
În orice caz, pe lângă aceste situații speciale, România „ este o țară în care, încă, este foarte ușor să reușești să dezvolți un business de succes, dacă muncești, ești focusat și atent la nevoile clientului”.
Iar un sfat pentru cei care vor să dezvolte o afacere: „să aibă foarte clar în cap de produs dezvoltă, să își definească publicul foarte bine, să seteze viziunea, misiunea și valorile cu care o pornesc. Antreprenoriatul este și o stare de spirit și nu funcționează după program. De asemenea, să aibă un buget și suficiente fonduri pentru a acoperi cheltuielile minim 6 luni”.
Igor Leșan, Stația Rombeer
Igor Leșan este proprietarul lanțului de magazine Stația RomBeer de bere artizanală, pe care vrea să îl extindă exponențial în sistem de franciză.
Creatorul francizei RomBeer, Igor Leșan consideră că „este destul de ușor să deschizi, din punct de vedere juridic, o afacere în România. Procesul durează 3 zile. Cu siguranță se poate îmbunătăți, de exemplu depunerile de acte să se facă on-line, fără a fi nevoit să te deplasezi către instituții”.
În același timp, opinia omului de afaceri cu privire la costurile ce țin strict de partea legală de deschidere este una favorabilă antreprenorilor și reprezintă un feedback pozitiv pentru statul român „taxele de deschidere a unei afaceri sunt destul de mici, practic cu 200 de euro ești proprietar de afacere, nu aici este marea provocare, provocarea vine după”.
În opinia omului de afaceri originar din Republica Moldova, datorită împrejurărilor create de politici bine consolidate, România reprezintă categoric un mediu oportun de dezvoltare a unei afaceri. „Absolut DA (…) este un teren propice, în comparație cu Europa, pentru a desfășura afaceri. Oportunitățile sunt la fiecare pas, doar trebuie să ne învățăm să le vedem și să le valorificăm”.
Întrucât peisajul nu poate fi întotdeauna unul roz, statul român are și el restanțele lui, iar acestea revin mai degrabă din birocrația excesivă, element ce pune bețe în roate nu doar dezvoltării mediului de afaceri. „România este la început de drum în 90% din domenii, începând de la industria grea și terminând cu afaceri de familie”.
Cu privire la situația pandemică, se pare că nu toate industriile au fost afectate de măsurile impuse de guvern și în același timp, nu toate industriile s-au putut bucura de elementele ajutătoare pe care statul le-a oferit – „domeniul nostru de activitate nu a fost afectat de pandemie, noi nu am folosit niciun instrument pus la dispoziție de statul român”.
Într-un final, un sfat pe care viitori oameni de afaceri îl pot primi de la deținătorul Stația RomBeer – „să cumpere o franciză, indiferent de domeniu, indiferent de ce taxe include o franciză, este mult mai ieftin decât să începi singur de la 0”.
Sorin Preda, Global Vision România
Global Vision este o platforma de investiții imobiliare care a schimbat peisajul din România prin proiecte de dezvoltare la scară largă în zone strategice. Grupul de companii Global Vision se extinde în mod constant, iar acest lucru face ca entitatea să fie în contact cu procesul de dobândire a personalității juridice și cu felul în care statul contribuie la acesta. „Suntem des puși în situația de a constitui noi entități juridice și da, pot confirma că procesul de înființare a unei companii este mult simplu față de acum 10-15 ani. Și asta chiar și pentru cineva care nu a avut până acum tangență cu antreprenoriatul”. Acest lucru poate fi evidențiat mai ales de faptul că „sunt mulți antreprenori la început de drum care decid să treacă prin procesul de constituire a unei firme fără a primi asistență din partea vreunui consultant juridic”.
Pe lângă dezavantajele pe care COVID-19 le-a adus odată cu răspândirea lui, pandemia a avut și un aport în procesul de dezvoltare al statului – „pandemia a amplificat procesul de digitalizare și de interacțiune de la distanță a autorităților statului cu publicul. Ne-am obișnuit, în mod accelerat, să nu mai facem celebra călătorie la ghișeu. Multe operațiuni au trecut în online și vor continua să fie dezvoltate în mod digital”, spune Sorin Preda.
Tot cu privire la situația pandemică și la măsurile pe care statul le-a luat pentru a diminua impactul crizei asupra mediului de afaceri, rezultatele s-au dovedit parțiale. „România are în continuare un mediu economic fragil, iar această vulnerabilitate e pusă la încercare tocmai în aceste perioade de tulburări globale (…) suntem o economie de consum și creștem, însă șocurile externe ne pot schimba abrupt perspectiva; văd necesar ca mediul antreprenorial românesc să fie protejat și încurajat să crească solid, să scaleze, să angajeze în România”.
Așadar, digitalizarea României a căpătat avânt în ultima perioadă, dar pașii nu au fost destui pentru a înainta. La întrebarea ce privește domeniul la care statul român mai are de lucrat, Sorin Preda a răspuns că „procesul de digitalizare este încă la început în România, deși avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din întreaga lume. Important este și ce știi să faci pe internet, în afară de un scroll pe rețelele sociale.
Cred că sectorul public mai are în continuare de recuperat în materie de performanță a angajaților. Văd și aici o nevoie de stimulare a forței de muncă de la stat, pentru a deveni mai eficientă, mai performantă, mai deschisă la a învăța lucruri noi. Odată cu acest sistem de management al performanței, se vor estompa și blocajele birocratice”.
Cu privire la taxele, impozitele și autorizațiile pe care trebuie să le achite și de care este nevoie pentru deschiderea unei afaceri, statul român a fost blând și a creat cadrul în care cea mai mare parte a persoanelor pot suporta aceste sume, „taxele pentru deschiderea unei firme, cu un minim de capital social de 200 de lei (sub 50 de euro, așadar), sunt încurajatoare pentru antreprenorii la început de drum.
Începuturile antreprenoriale în România sunt destul de line, mai importantă este reziliența de pe parcursul dezvoltării. Din păcate, din 1.000 de companii înființate, la 5 ani distanță doar 5 dintre acestea au mai mult de 3 angajați și sunt pe profit. Aici trebuie lucrat: la cum este susținută pătura antreprenorială să depășească stadiul embrionar”.
Iar pentru a rezuma oportunitățile de dezvoltare: „România este o țară cu perspective optimiste de business”, spune Sorin Preda, subliniind că „este locul potrivit pentru a dezvolta proiecte cu impact regional, iar Global Vision în această direcție lucrează – consolidarea platformei de development și investment în real estate, în locații strategice atât în țară, cât și în centrul și sud-estul Europei”.
Un aspect recent și dezbătut în ultima perioadă și redat de liniile pe care PNRR le setează pentru dezvoltarea țării și cât de eficiente vor fi acestea, iar Sorin Preda este optimist în privința evoluției la acest capitol. „Cred că PNRR – care face parte din seria de instrumente pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE, post-pandemie – e o inițiativă bună și o șansă pentru România, pentru investițiile în infrastructură, cu precădere”.
În final, cu dorința de a crea imaginea unui antreprenor care are succes, l-am întrebat pe Sorin Preda care este elementul ce îl diferențiază de ceilalți antreprenori, dar și din ce greșeli a învățat cel mai mult: „Eu cred că generația de antreprenori din care fac eu parte caută mai degrabă caracteristici care să ducă la colaborare decât la diferențiere.
Vorbesc cu mulți oameni de afaceri de succes din România și, după fiecare discuție, am speranță că generația care ne va urma nouă va fi ghidată mai ușor în drumul antreprenorial decât am fost noi. Tocmai pentru că am cultivat în acești ani un spirit al respectului pentru educație și pentru a da mai departe din lecțiile și experiențele noastre”.
De asemenea, cu privire la episoadele care au creat amintiri neplăcute, aceste trebuie considerate „un parcurs normal de învățare. Aproape că nici nu le consider greșeli, ci lecții care m-au ajutat să evoluez. Mai cred că în România, la nivel educațional, trebuie să încurajăm noile generații să creadă mai mult în proces și să se bucure de evoluție, fără să le fie atât de teamă că vor greși. Frica, în general, creează blocaje și oprește evoluția”.
În ceea ce privește sfaturile pentru viitorii antreprenori, Sorin Preda transmite că aceștia trebuie „să aibă curaj, să creadă în ceea ce și-au propus să facă, să studieze, să se informeze corect și să nu ia decizii impulsive (…) să nu acționeze cu teama că vor greși, le-aș spune să înceapă să greșească fix din acest moment și să aibă totuși grijă să învețe din faptele lor și să nu repete aceleași greșeli, pentru că acestea, la fel ca și succesele, trebuie să înceapă să aibă mize din ce în ce mai mari”.
Concluzii
De acum ar trebui să fie clar că înființarea unei firme nu garantează că o idee de business va fi o reușită sau că odată cu înființarea unei companii, toți devin antreprenori veritabili. Este imperios necesar ca fondatorii să muncească pentru propria afacere, să elimine zona de confort și să ia în considerare lucrurile și greșelile pe care alți oameni de afaceri le-au făcut.
Cu ajutorul sfaturilor și părerilor primite de la oamenii de afaceri de succes, precum și cu sprijinul din partea statului exemplificat mai sus, putem concluziona că, de regulă, să-ți deschizi o afacere nu e greu și nici costisitor, în schimb este mult mai complicată partea de menținere a afacerii.
De asemenea, un bonus este și că formalitățile pentru construirea unei societăți și înregistrarea unei sucursale pot fi derulate în mod integral și prin intermediul platformei online ONRC Portal. Procedura de înregistrare va fi simplificată în acest mod și va permite atât depunerea de documente în format electronic, cât și verificarea îndeplinirii condițiilor legale.
Deși statul e văzut cu dinți, aparențele mai pot și înșela. Recent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un apel către proiecte destinate consilierii, formării cu scopul de a găsi un loc de muncă și finanțării unor noi afaceri pentru tinerii NEETs (care nu sunt nici în sistemul de învățământ și nici nu lucrează). Perioada de depunere a proiectelor este deschisă până pe 31 decembrie 2021, iar criteriile de încadrare sunt create pentru a cuprinde o mare parte din tinerii români.
„Mă bucur că demarăm această linie de finanțare prin care putem oferi șanse altor peste 22.500 de tineri să-și croiască un drum profesional (…) toate aceste demersuri finanțare din Programul Capital Uman vor avea efecte pozitive în viața acestor tineri, iar schimbarea în bine e cel mai important rezultat”, a declarat secretarul de stat Csilla Hegedus.
Foto principal: INQUAM_Photos_Bogdan-Ioan_Buda
(Articol publicat în Euractiv, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)
