Vrancea: Instanța a anulat mai multe amenzi date de Direcția de Cultură proprietarilor care nu și-au îngrijit clădirile monument
După ce a amendat mai mulți proprietari de imobile – monument istoric pentru neglijență, Direcția pentru Cultură Vrancea s-a trezit că sancțiunile sunt anulate de instanțe. Judecătorii au anulat, în parte sau total, amenzile aplicate de DJC Vrancea proprietarilor de clădiri istorice pentru nerespectarea regimului de conservare a acestora. Într-un singur caz, instanța a menținut amenda maximă de 8000 de lei aplicată unuia dintre proprietarii nepăsători.
Primăria Galați a câștigat în instanță Palatul Simion Gheorghiu, furat bucată cu bucată
Casa Simion Gheorghiu, singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul Galațiului în perioada interbelică, a fost ruinată, vandalizată şi furată bucată cu bucată în ultimii 20 de ani. Imobilul monument istoric s-a aflat în proprietatea Primăriei Galați care a vrut să-l demoleze în perioada 1994-2008 pentru a lărgi strada Domnească. Nu a reușit deoarece Ministerul Culturii nu și-a dat acordul, însă au început procesele pentru retrocedare, iar clădirea a fost în lăsată în paragină, devenind adăpost pentru oamenii străzii. Litigiul între prezumtivii moştenitori ai imobilului şi Primăria Galaţi s-a încheiat abia pe 6 iunie 2017, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis irevocabil că imobilul rămâne în proprietatea Primăriei. Primarul orașului promite că va restaura clădirea, însă parcurgerea pașilor legali durează.
Valea Călugarească: Conacul Matac şi biserica Sfântul Nicolae – Schiau, două clădiri vechi de peste 100 de ani, abandonate de proprietari
Conacul Matac din Valea Călugarească, unde s-au filmat scene din filmele româneşti "Secretul lui Bachus" şi "Colierul de turcoaze", este abandonat de autorităţi. Acesta se află în inventarul Ministerului Finanţelor şi în administrarea Institutului de Cercetare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugarească, iar Consiliul Judeţean Prahova a avut în plan încă din 2011 să-l restaureze şi să-l introducă în "Drumul vinului", însă proiectul a fost abandonat. În 2011, s-au făcut doar nişte reparaţii la acoperiş. De atunci conacul stă închis. Într-o situaţie mult mai rea se află Biserica Sfântul Nicolae - Schiau, construită în secolul al XIX-lea, care se află în prag de colaps. Aceasta aparţine de Arhiepiscopia Bucureştilor, iar din anii 80 nu s-au mai ţinut slujbe în lăcaşul de cult.
Reșița: Mai mulți arbori clasați ca monumente ale naturii, printre care arbori de lalea și un Ginkgo biloba, au fost tăiați sau mutilați
Pasiunea, nobleţea şi cultura unor nobili germani au făcut ca unele oraşe transilvane să fie puse pe harta internaţională a botanicii. În secolele XVIII şi XIX, graţie dominaţiei Imperiului Habsburgic în Banat şi Ardeal, mai multe familii nobiliare cumpără terenuri şi îşi edifică diverse conace în această zonă. Odată cu clădiri de excepţie, majoritatea lor capodopere ale stilului baroc, gotic ori rococo, aici iau naştere şi nişte parcuri dendrologice de mare valoare, aducând spre aclimatizare specii rare de arbori monumentali, specii la care până atunci nici nu ai fi gândit să le poţi admira în Europa.
Vaslui: Cum au devenit Curțile Domnești atracția turistică a orașului, după un amplu proiect de restaurare pe fonduri europene
Ansamblul Curților Domnești din municipiul Vaslui s-a transformat, într-un timp foarte scurt, în simbolul turistic al orașului. La numai doi ani de la finalizarea lucrărilor de restaurare ale sitului arheologic, fosta reședință domnească este una din atracțiile capitalei de județ, fiind vizitată zilnic de zeci de persoane. Succesul proiectului la nivelul comunității locale se datorează îmbinării fericite a laturii istorice a locației și cea de petrecere a timpului liber. Pe lângă vizitarea Curții Domnești, construită în perioada 1435 – 1436, în timpul domniei lui Ștefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), turiștii pot admira peisajul splendid din zonă. Lucrările de restaurare au fost făcute de Parohia Bisericii «Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul» care a accesat fonduri europene.
