Orașul Uitat

București: Celebra clădire de pe strada Visarion 8, construită în urma cu circa 100 de ani după planurile arhitectului Berindei, a dispărut furată bucată...

Celebra clădire aflată la intersecția bulevardului Lascăr Catargiu din Capitală cu strada Visarion, un simbol al luptei pentru salvarea patrimoniului construit, a dispărut, terenul fiind curățat de moloz. Imobilul, construit în urmă cu aproape 100 de ani după planurile arhitectului Ion Berindei, se afla într-o stare decentă în urmă cu 17 ani, însă de atunci a fost lăsat în paragină, demolat parțial în mod ilegal, iar în final, pereții rămași au fost furați bucată cu bucată, proprietarii neasigurând paza.

Primarul Constanței, Decebal Făgădău, promite că lucrările de punere în siguranță a Cazinoului se vor face în acest an

Primarul Constanţei, Decebal Făgădău, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că până pe data de 14 noiembrie, Ziua Dobrogei, municipalitatea se angajează să realizeze lucrările de conservare a Cazinoului. Tot joi, Cazinoul a fost a fost inclus de Europa Nostra pe lista celor mai periclitate situri din Europa în 2018 - #7MostEndangered.

Cel mai vechi muzeul de istorie naturală din țară stă închis din 2013 deoarece este un pericol pentru vizitatori

Muzeul de Istorie Naturală din Iași, monument istoric de secolul XIX, stă închis de cinci ani deoarece autoritățile nu au găsit soluții pentru a-l consolida și moderniza. Peste 300.000 de exponate, printre care și scheletul unui elefant indiant cumpărat în 1835, sunt în pericol în lipsa unor investiții urgente la clădirea muzeului.  Clădirea muzeului a fost expertizată ca având risc de prăbușire încă din 1995 însă, cu toate acestea, ultima renovare datând tocmai din 1970. Primăria Iași ar putea reabilita clădirea pe fonduri europene.

Spital vechi de 120 de ani, demolat pentru a face loc unui supermarket

Construită în urmă cu peste 120 de ani, clădirea în care a funcționat până în vara anului...

Octogonul confesional din Constanța

În Constanța, pe suprafață de doar doi kilometri pătrați, aproape de malul mării, sunt așezate, una lângă alta, nu mai puțin de 8 lăcașuri de cult aparținând unor grupuri etnice diferite: arhiepiscopia, geamia, moscheea, biserica armeană, biserica greacă, biserica romano-catolică, biserica bulgară și sinagoga. Fiecare își poartă povestea și, poate cel mai important lucru, fiecare poartă mărturia toleranței religioase a locurilor, în vremuri în care Europa era zdruncinată de conflicte etnice și religioase, acesta fiind un exemplu și în zilele noastre.

Galaţi: Casa părintească a lui A.I. Cuza este salvată pentru a doua oară

Casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza a fost salvată de la distrugere în 1937. Fusese transformată în bordel și, prin subscripţie publică, a fost răscumpărată de la moştenitorii aceluia care făcuse din ea casă de moravuri ușoare. Pereţii de paiantă nu mai puteau fi salvaţi și a fost reconstruită din temelii, după vechile planuri. Pe 24 Ianuarie 1939, casa şi-a deschis porţile devenind prima instituţie muzeală din Galaţi.Acum, la venerabila vârstă de 79 de ani, Casa Cuza Vodă, eleganta construcţie inclusă pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene, este pusă în pericol de tasarea terenului. Graţie însă unei finanţări europene nerambursabile de 2,46 milioane de lei, câştigată de Consiliul Judeţean Galaţi, Casa Cuza Vodă va fi salvată pentru a doua oară.

Decizie controversată la Focșani: Palatul de Justiție devine Muzeul Vinului

Una dintre clădirile emblematice ale Focșanilor rămâne Palatul de Justiție, construcție impozantă pe strada Cuza Vodă nr. 8.După anii 2000, activitatea Tribunalului a fost mutată într-o clădire reabilitată, în care înainte de 1989 a funcționat Magazinul Putna și, după Revoluție, până la faliment, Bancorexul. Palatul de Justiție a intrat în conservare.Imobilul este monument istoric și este încadrat în clasa I de risc seismic, iar acum urmează să fie reabilitat pe bani europeni, un proiect de circa 16 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, clădirea ar urma să  adăpostească Muzeul Vinului și un Centru UNESCO, potrivit unei hotărâri adoptate în 2013 de Consiliul Județean.

Un monument de arhitectură din patrimoniul naţional moare sub privirile autorităţilor

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.

FOTOGALERIE Trafic vs Patrimoniu – proiectul de lărgire a Căii Călărași

Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru lărgirea Căii Călărași, o zonă protejată, cu zeci de clădiri monument istoric. Deși nu s-a spus cu subiect și predicat, în mod logic, lărgirea presupune demolarea clădirilor de pe o parte a străzii. În plus, în luna februarie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzii, circa 88 milioane lei, fără însă să se specifice ce lucrări se vor face. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectul nu este bătut în cuie, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă se va lărgi strada, ce se va demola/translata, sau dacă se vor face doar lucrări de reabilitare a carosabilului și a liniei de tramvai.

Edmond Niculușcă: Branșamentele de gaze, PVC-ul, polistirenizarea desfigurează fațadele clădirilor istorice

Cladirile noi din centrul Bucurestiului nu au o arhitectura de calitate si nu respecta regulamentul zonelor protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric, a declarat Edmond Niculusca, fondatorul asociatiei ARCEN, intr-un interviu acordat Catiusei Ivanov (HotNews.ro).

Vaslui: Biserica de lemn de la Cetățuia, ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare, riscă să fie înghițită de o râpă

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cetățuia, județul Vaslui, o bijuterie de importanță națională a artei populare moldovenești, se află la doar câțiva metri de o ravenă activă. De-a lungul anilor, surparea terenului a provocat înclinarea lăcașului de cult spre sud, fiindu-i afectată structura de rezistență. În prezent, tălpile din stejar ale fundațiilor sunt putrezite, pereții au bârnele dislocate, iar învelitoarea de șindrilă este degradată. În timp ce preoții spun că nu au bani pentru cofinanțarea unui proiect de restaurare, autoritățile locale caută fonduri pentru salvarea lăcașului de cult, de care se leagă pagini importante din istoriei medievală a Moldovei.

Muzeul de Istorie din Tecuci deține un automobil de epocă unic în România. Povestea mașinii care a învins Securitatea și a apărut în...

Muzeul de Istorie din Tecuci are în patrimoniu un automobil de epocă Ego 4/14, unic în România, și despre care se spune că ar mai exista doar două exemplare în lume, unul într-un muzeu din Berlin, iar altul la Muzeul Tehnicii din Viena. Mașina, fabricată în 1924 la Berlin, a scăpat ca prin minune de la distrugere, după ce a fost dezmembrată de fosta securitate, fiindcă s-au găsit cartușe în ea, și a fost lăsată așa ani buni. După revolutie, inginerul Gabriel Jelea a adus la viață automobilul pentru filmul lui Nae Caramfil „Restul e tăcere”. Restaurarea a costat 10.000 de euro și s-a făcut cu un efort uriaș. După încheierea filmărilor, mașina s-a întors în custodia muzeului. Din păcate însă, de atunci, bijuteria este ținută in condiții improprii, intr-o magazie neîncălzită, în curtea muzeului, riscând astfel să fie distrusă.