Casa părintească a lui A.I. Cuza este salvată pentru a doua oară
Casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza a fost salvată de la distrugere în 1937. Fusese transformată în bordel și, prin subscripţie publică, a fost răscumpărată de la moştenitorii aceluia care făcuse din ea casă de moravuri ușoare. Pereţii de paiantă nu mai puteau fi salvaţi și a fost reconstruită din temelii, după vechile planuri. Pe 24 Ianuarie 1939, casa şi-a deschis porţile devenind prima instituţie muzeală din Galaţi.
Acum, la venerabila vârstă de 79 de ani, Casa Cuza Vodă, eleganta construcţie inclusă pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene, este pusă în pericol de tasarea terenului. Graţie însă unei finanţări europene nerambursabile de 2,46 milioane de lei, câştigată de Consiliul Judeţean Galaţi, Casa Cuza Vodă va fi salvată pentru a doua oară.
Ziariștii din Timișoara acuză atitudinea agresivă a primarului Robu
„Demersul nostru, al presei timișorene, își propune să aducă în atenția autorităților, organizațiilor media din țară și din străinătate, ONG-urilor care susțin libertatea de exprimare, dar și persoanelor publice preocupate de această temă, derapajele grave ale primarului Timișoarei, Nicolae Robu, președintele PNL Timiș”, arată un comunicat semnat de mai multe publicații din Timișoara.
Decizie controversată la Focșani: Palatul de Justiție devine Muzeul Vinului
Una dintre clădirile emblematice ale Focșanilor rămâne Palatul de Justiție, construcție impozantă pe strada Cuza Vodă nr. 8.
După anii 2000, activitatea Tribunalului a fost mutată într-o clădire reabilitată, în care înainte de 1989 a funcționat Magazinul Putna și, după Revoluție, până la faliment, Bancorexul. Palatul de Justiție a intrat în conservare.
Imobilul este monument istoric și este încadrat în clasa I de risc seismic, iar acum urmează să fie reabilitat pe bani europeni, un proiect de circa 16 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, clădirea ar urma să adăpostească Muzeul Vinului și un Centru UNESCO, potrivit unei hotărâri adoptate în 2013 de Consiliul Județean.
Un monument de arhitectură din patrimoniul naţional moare sub privirile autorităţilor
Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.
FOTOGALERIE Trafic vs Patrimoniu – proiectul de lărgire a Căii Călărași
Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru lărgirea Căii Călărași, o zonă protejată, cu zeci de clădiri monument istoric. Deși nu s-a spus cu subiect și predicat, în mod logic, lărgirea presupune demolarea clădirilor de pe o parte a străzii. În plus, în luna februarie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzii, circa 88 milioane lei, fără însă să se specifice ce lucrări se vor face. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectul nu este bătut în cuie, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă se va lărgi strada, ce se va demola/translata, sau dacă se vor face doar lucrări de reabilitare a carosabilului și a liniei de tramvai.
