După „legea defăimării sociale”, DRAGNEA amenință din nou libertatea de exprimare
Controlează mare parte din presa mainstream din România, nu însă și platformele online. Unde mai pui că ziarele internaționale încep să relateze constant despre afacerile de corupție și spălare de bani în care este cercetat liderul Partidului Social Democrat.
Spital vechi de 120 de ani, demolat pentru a face loc unui supermarket
Construită în urmă cu peste 120 de ani, clădirea în care a funcționat până în vara anului trecut cea mai veche maternitate din țară,...
Octogonul confesional din Constanța. Locul unde se întâlnesc religiile Dobrogei
În Constanța, pe suprafață de doar doi kilometri pătrați, aproape de malul mării, sunt așezate, una lângă alta, nu mai puțin de 8 lăcașuri de cult aparținând unor grupuri etnice diferite: arhiepiscopia, geamia, moscheea, biserica armeană, biserica greacă, biserica romano-catolică, biserica bulgară și sinagoga. Fiecare își poartă povestea și, poate cel mai important lucru, fiecare poartă mărturia toleranței religioase a locurilor, în vremuri în care Europa era zdruncinată de conflicte etnice și religioase, acesta fiind un exemplu și în zilele noastre.
Procesul „Nababul” – Marian Oprișan, ofensat degeaba
Renumit pentru acțiunile sale împotriva libertății de exprimare - ridicarea cu macaraua a unor de chioșcuri de difuzare a presei, acțiuni de kompromat contra ziariștilor incomozi, supranumit „baron de Vrancea”, în funcție de peste 25 ani, șef al CJ Vrancea, lider influent al PSD și, în fine, chiriaș „la mama” într-o fortăreață la margine de pădure, Marian Oprișan vrea acum 42.500 euro de la ziaristul Sebastian Oancea pentru că i-a făcut „nababi” pe abonații la bani publici din Vrancea.
Casa părintească a lui A.I. Cuza este salvată pentru a doua oară
Casa părintească a lui Alexandru Ioan Cuza a fost salvată de la distrugere în 1937. Fusese transformată în bordel și, prin subscripţie publică, a fost răscumpărată de la moştenitorii aceluia care făcuse din ea casă de moravuri ușoare. Pereţii de paiantă nu mai puteau fi salvaţi și a fost reconstruită din temelii, după vechile planuri. Pe 24 Ianuarie 1939, casa şi-a deschis porţile devenind prima instituţie muzeală din Galaţi.
Acum, la venerabila vârstă de 79 de ani, Casa Cuza Vodă, eleganta construcţie inclusă pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene, este pusă în pericol de tasarea terenului. Graţie însă unei finanţări europene nerambursabile de 2,46 milioane de lei, câştigată de Consiliul Judeţean Galaţi, Casa Cuza Vodă va fi salvată pentru a doua oară.
