Alcoolicii Anonimi, românii care se chinuie să renunţe la băutură
La telefonul afișat pe site a răspuns Traian. Mi-a spus că pot să particip la proxima întrunire. Dibuiesc pe întunericul de toamnă târzie intrarea situată lângă Biserica romano-catolică Sfânta Ecaterina din Cetate. Lanterna telefonului mobil e de neprețuit în labirintul de clădire veche și întortocheată, cu galerie și trepte unde nu te aștepți. În fine, ajung …
Un articol scris în cadrul campaniei „Industria alcoolului, partea goală a paharului”.
De la dezalcoolizare – direct în primul birt, la alcool de 5 lei sticla
La Jebel, sunt aduși mai ales alcoolici bărbați, de toate vârstele, de regulă din pătura săracă, părăsiți de soții, uitați de copii. Ajung, ca și dependenții de droguri, să se cunoască între ei ca niște veritabili recidiviști.
Primăria Focșani limitează dreptul la informare
Funcționari ai Vrancei baronului Oprișan îl consideră pe jurnalistul Sebastian Oancea „domn”, dar nu „persoană”. Refuză să-i răspundă la întrebări deoarece conduce „doar un portal”, nu o „persoană juridică”, iar portalului Vrancea24.ro nu-i pot răspunde. Nu-i lasă legea să dea informații de interes public nici „domnului Sebastian Oancea”, așa cum i se adresează, deoarece nu-s siguri că ziaristul e și „persoană”. Și Facebook are niscaiva probleme cu domnul Sebastian Oancea, care rimează cu umorile baronale. Contul jurnalistului a fost blocat în această dimineață. Probabil a fost reclamat masiv.
Edmond Niculușcă: Branșamentele de gaze, PVC-ul, polistirenizarea desfigurează fațadele clădirilor istorice
Cladirile noi din centrul Bucurestiului nu au o arhitectura de calitate si nu respecta regulamentul zonelor protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric, a declarat Edmond Niculusca, fondatorul asociatiei ARCEN, intr-un interviu acordat Catiusei Ivanov (HotNews.ro).
Vaslui: Biserica de lemn de la Cetățuia, ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare, riscă să fie înghițită de o râpă
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cetățuia, județul Vaslui, o bijuterie de importanță națională a artei populare moldovenești, se află la doar câțiva metri de o ravenă activă. De-a lungul anilor, surparea terenului a provocat înclinarea lăcașului de cult spre sud, fiindu-i afectată structura de rezistență. În prezent, tălpile din stejar ale fundațiilor sunt putrezite, pereții au bârnele dislocate, iar învelitoarea de șindrilă este degradată. În timp ce preoții spun că nu au bani pentru cofinanțarea unui proiect de restaurare, autoritățile locale caută fonduri pentru salvarea lăcașului de cult, de care se leagă pagini importante din istoriei medievală a Moldovei.
