Batjocorită de autorităţi, casa doctorului Serfioti, fost sediu masonic, a renăscut din ruină
„Vorba poetului Mircea Dinescu: arăta ca o domniţă creştină violată de turci”, spune gălăţeanul Marcel Capriş despre ruina de pe strada Domnească nr. 52, pe care a cumpărat-o în 2006. Cariatidele, care îl fascinaseră în adolescenţă, erau aproape distruse, în interiorul casei ningea, iar chiriaşii care locuiau în anexele clădirii au furat, distrus şi pus pe foc tot ce-au găsit înăuntru. Aproape doi ani i-a luat să devină cu adevărat proprietar pe imobilul cumpărat cu bani grei. Alţi trei ani au trecut până a reuşit să obţină documentele necesare restaurării casei şi încă doi ani au durat lucrările. Marcel Capriş, vicepreşedintele Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, care are ca obiectiv principal salvarea patrimoniului vechi, a oferit gălăţenilor o bijuterie arhitecturală, dar şi istoria extraordinară a Casei Serfioti.
FOTOGALERIE Cum a ajuns Moara lui Assan, prima moară cu aburi din București, în prag de colaps. În paralel – povestea renașterii gazometrelor din...
Moara lui Assan, una dintre cele mai frumoase clădiri industriale din București, este lăsată în paragină de peste 15 de ani, astăzi fiind în prag de colaps. Deși imobilul este monument istoric și proprietarii trebuie să asigure paza, ansamblul aflat pe strada Silozului nr. 25, în spatele blocurilor de la Lizeanu, a fost lăsat pradă oamenilor străzii care au furat armăturile, instalațiile de metal, cărămida și lemnul, iar bucăți din clădire s-au prabușit.
Podul iubirii. Cel mai neiubit dintre poduri
În satul lui George Coșbuc exista un pod de lemn acoperit, ultimul de acest tip din România, declarat de autorităţi monument istoric de arhitectură cu valoare maximă de patrimoniu. Construit în secolul XVIII, de ofiţeri italieni, și refăcut în 1937, Podul din Coşbuc, o bijuterie arhitecturală din lemn, poate să se prăbuşească în orice moment. Deși este declarat de autorităţi monument istoric de arhitectură cu valoare maximă de patrimoniu, sunt câțiva ani de când, autorităţile nu reuşesc să obțină autorizările și banii necesari pentru a trece la acțiune. Demersurile pentru obținerea autorizației de renovare a podului au început în 2012, dar n-au primit acordul Ministerului Culturii nici până astăzi. Studiile de fezabilitate s-au făcut de două ori, dar podul niciodată.
Pe ruinele Fabricii de pălării s-a născut proiectul social Ambasada
Situată la doi pași de centrul orașului, una dintre fabricile care au produs un brand timișorean, vestitele pălării din fetru de lână, păr de iepure sau suport termoplastic, decade în fiecare zi. Acesta și este interesul major al proprietarilor misterioși de azi care așteaptă să dea o lovitură imobiliară cu terenul de câteva mii de metri pătrați și clădirile aferente, chiar dacă una dintre ele, corpul administrativ construit în 1900, figurează pe lista monumentelor istorice la poziția 143 ca monument de categoria B. Un tur prin curțile traversate de câini indispuși revelează mizeria care trebuie să surpe programatic proprietatea: acoperișuri crăpate, geamuri sparte, pereți scorojiți, porți ruginite.
Pescăriile Statului din Galați se degradează. Cum a evoluat ansamblul arhitectural de când actualul consilier al lui Liviu Dragnea a condus compania în anii...
Cheiul pescăresc, construit din granit și acum acoperit cu ciment, este în sine un monument istoric și doar pentru faptul că a fost călcat...
