Neamț: Dosar penal pentru distrugere de monument istoric. Proprietarul a zidit cu bolțari o poartă veche de 175 de ani și i-a pus termopane
Un conac vechi din comuna Tupilați a ajuns o ruină și riscă să fie doborât de vreme, după ce vechii proprietari l-au lăsat în paragină, iar noul proprietar nu are fonduri să îl reabiliteze. Construcția face parte parte dintr-un ansamblu „curte boierească”, monument de categorie B, care mai găzduiește un stejar vechi de 500 de ani, zidul împrejmuitor al moșiei și poarta de la intrare. După achiziție, actualul proprietar, un prosper fermier din comună, în încercarea de a consolida poarta de la intrare, i-a distrus specificul adăugându-i bolțari, tencuind-o și punându-i geamuri termopane, motiv pentru care s-a ales și cu dosar penal pentru distrugere de monument istoric. Și vechii proprietari, urmașii generalului Strâmbeanu, au fost amendați pentru că au lăsat de izbeliște monumentul, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care au ales să vândă proprietatea.
Vaslui: Un inginer ieșean vrea să restaureze Conacul Lambrino, unde regele Carol al II-lea s-a iubit cu Zizi Lambrino
George Marius Butnariu, un inginer în construcții din municipiul Iași, vrea să salveze de la dispariție Conacul Lambrino, din satul Butucărie, comuna Zăpodeni, județul Vaslui. Dincolo de valoarea patrimonială, conacul a fost locul în care prințul Carol al II-lea, viitorul rege al României, și-a trăit celebra poveste de dragoste cu Zizi Lambrino. Marius Butnariu a cumpărat clădirea în septembrie 2016 și vrea să implementeze un proiect european și să reconstruiască conacul așa cum a fost: cu o sală a oglinzilor, cămări, beciuri de piatră etc. După ce zeci de ani a fost utilizat ca sediu de școală, cămin cultural, sediul de IAS, în prezent, Conacul Lambrino este în pragul ruinei. Acoperișul este degradat, tâmplăria dispărută, pardoselile distruse, iar tavanul gata să se prăbușească.
Peste 200 de lucrări de artă de patrimoniu din colecţia de la Topalu riscă să iasă din circuitul muzeal românesc. Un război de aproape...
Aproape un deceniu. De atât timp durează războiul în instanţă pentru colecţia de lucrări de la Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă”, secţia din Topalu a Muzeului de Artă Constanţa. Este vorba despre 228 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură. Sunt opere de artă semnate de Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Alexandru Ciucurencu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Theodor Aman. Aşadar, o parte deosebit de importantă a artei plastice româneşti, lucrări clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. Lupta se duce între Mario Vintilă, urmaşul doctorului Gheorghe Vintilă, donatorul colecţiei de la Topalu, şi Muzeul de Artă Constanţa.
București: 100 de ani de tradiție aruncați la gunoi. Fosta Fabrică de bere Rahova, între ruină și pericol public
Fabrica de bere Rahova, fostă Bragadiru, cu o tradiție de 100 de ani în spate, este astăzi în ruină și pericol public. Aflată la 10 minute de mers pe jos de Piața Unirii din București, pe un teren de câteva zeci de mii de metri pătați, fabrica a fost abandonată după Revoluție și privatizată în anul 1998. Procesul de degradare, început imediat după 1990, s-a accentuat și mai mult după privatizare, odată cu trecerea anilor și investiții zero în consolidare. Un semn că noul proprietar nu este interesat de restaurarea clădirii monument-istoric este și faptul că, în ianuarie anul acesta, o parte din acoperiș și fațada unui zid s-au prăbușit, blocând pentru o zi circulația pe Bulevardul George Coșbuc.
Vaslui: Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Pârvești, o capodoperă a arhitecturii populare din Moldova, respinsă din Programul Național de Reabilitare
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvești, din județul Vaslui, se ruinează pe zi ce trece. Fiind una dintre cele mai mărețe construcții de lemn de arhitectură populară din Moldova centrală, Biserica „Sf. Nicolae” este afectată sever de alunecările de teren și cutremure. Bârnele din pereții exteriori sunt dislocate, acoperișul degradat, pardoseala și picturile originale deteriorate grav. În ultimii ani, autoritățile locale din comuna Costești au făcut nenumărate demersuri pentru includerea bisericii, construite în anul 1820, în Programul Național de Reabilitare. Dincolo de promisiuni și tot felul de vizite la lăcașul de cult, Mănăstirea Pârvești pare abandonată.
