Cea mai importantă investiție realizată vreodată într-un monument istoric din Iași a fost la Palatul Culturii, considerat unul dintre simbolurile Capitalei Moldovei. La un an și trei luni de la finalizarea lucrărilor, mai multe fisuri, ce par a fi de mici dimensiuni, au apărut în pereții interiori și exteriori ai clădirii restaurate cu 23 de milioane de euro. Atât constructorul cât și Ministerul Culturii promit că e vorba de disfuncționalități minore, care vor fi remediate definitiv înainte de recepția finală a lucrării aflate, în prezent, în perioada de garanție.
Casa familiei Mühle, florari renumiți ai Imperiului Habsburgic, zace în paragină. În 2010, imobilul a ajuns în posesia lui Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci, romi îmbogățiți după Revoluție, proprietarii a nu mai puțin de 144 de proprietăți în Timișoara, și a fost distrus sub pretextul restaurării, apoi lăsat să cadă. În iarna lui 2013, timișorenii au ieșit în stradă cerând salvarea monumentului. În urma presiunii publice, Primăria a dat în judecată proprietarul și a cerut aducerea clădirii la stadiul inițial. Procesul a fost câștigat de instituție, iar pe 6 mai 2017 a expirat termenul fixat de instanță pentru refacerea vilei, dar proprietarii nu au făcut nimic. Primăria ia în considerare soluția de a face ea lucrările, apoi să recupereze banii de la proprietari, însă procedura durează și nu se știe dacă imobilul va supraviețui și acestei ierni.
Fostul Seminar Teologic de la Iași, locul unde povestitorul Ion Creangă a devenit preot și prima școală gimnazială din țara noastră în care s-a predat vreodată în limba română, a ajuns o ruină. Pereții sunt scorojiți și plini de crăpături, acoperișul stă să cadă, iar la interior, tavanul deja s-a prăbușit. Clădirea se află în administrarea Institutului de Psihiatrie „Socola”, care ar vrea să o restaureze, însă nu are bani.
Sinagoga așkenază din Constanța, construită în anul 1911, în stil maur, este lăsată în paragină de peste 20 de ani. Imobilul aparține Comunității Evreilor din Constanța, iar proprietarii nu au făcut nimic după 1990 să conserve clădirea, aceasta fiind încadrată în clasa I de risc seismic. Abia recent, după ce presa și comunitatea locală au sesizat că se pierde o clădire valoroasă, proprietarii au făcut un proiect de restaurare și consolidare, iar lucrările ar urma să fie făcute prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, a declarat Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța, pentru justitiecurata.ro. Dosarul a fost depus la CNI, însă compania nu a făcut deocamdată licitația pentru desemnarea constructorului.